Poemele de luni: Oana Boc

”Poeziile Oanei Boc sunt o contopire de foc și iubire, rețeta perfectă pentru pasiune.”

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 19 ianuarie 2026, 12:51

“În alte circumstanţe existenţiale
am fi putut să inventăm o limbă
(sau aproape o limbă, pentru că
alteritatatea ar fi fost anihilată
de asemănarea noastră prea mare).
Ar fi fost o limbă
cu o gramatică foarte simplă,
în care verbele s-ar fi conjugat
aproape mereu
la timpul prezent definitiv
şi toate cuvintele ar fi purtat în ele
seme ale intensităţii maxime,
aşa cum trupul poartă uneori
sufletul care tânjeşte sau agonizează,
care e cuprins de exaltare sau de magie.

Dar acum, în lipsa acelei limbi,
verbele mi se conjugă
la condiţional-optativ,
prezent sau perfect, nu are importanţă,
cel mai important este
că te-aş fi putut iubi
la timpul prezent definitiv,
dincolo de limita
care desparte sufletul de trup
şi pe mine de tine”,

ne cheamă spre o un ținut delicat și auroral închinat iubirii și cuvântului, poeta, cercetătoarea, profesoara universitară, Oana Boc, născută la 22 ianuarie 1970, la Întorsura Buzăului, județul Covasna.

A obținut diploma de bacalaureat la un liceu cu specializarea filologie – istorie și cea de licență a Universității Babeș Bolyai din Cluj, cu specializarea Limbă şi literatură română – Limbă şi literatură franceză, unde a parcurs discipline teoretice precum Limbă română contemporană, Istoria limbii române, Lingvistică, Istoria literaturii române, Teoria literaturii, Literatură franceză, Limbă franceză dar și discipline aplicate: cursuri practice de traducere și interpretarea textelor.

Din anul 2007 este doctor în filologie al Facultății de Litere din Universitatea Babeș-Bolyai cu specializarea Lingvistică generală, Poetică, Stilistică, Teoria textului.

Oana Boc este conferențiar universitar la Departamentul de Limba română, cultură și civilizație românească şi lingvistică generală din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri de Lingvistică generală, Lingvistică şi poetică antropologică, Stilistică, Semiotică și științele limbajului, Semantică modernă teoretică şi aplicată, Inițiere ȋn metodologia de cercetare științifică.

Oana Boc

A publicat numeroase articole ştiinţifice în ţară şi în străinătate precum: Franţa, Spania, Italia, Germania, Republica Moldova, ȋn domeniile lingvistică, stilistică și poetică și a participat cu comunicări științifice la colocvii și congrese naționale și internaționale. La activitatea didactică și de cercetare a adăugat participarea la organizarea unor importante manifestări științifice: congrese şi colocvii internaţionale, şcoli de vară, ateliere pluridisciplinare.

Publică volumele de poezie: Scara, Scrisoarea Evei, O sută și una de poezii, Șeherezada și este prezentă în antologiile de poezie: Lumina din cuvinte, antologiile bilingve româno-turce: Din universul poeziei române actuale, și Universul poeziei, Rondul scriitorilor – în dialog cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Ecouri feminine, Poemele Transilvaniei – Antologie gândită de Irina Petraș.

Este și autoarea unor volume de cercetare: Textualitatea literară şi lingvistica integrală. O abordare funcţional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi şi Apollinaire, Scrierea academică în domeniul științelor umaniste. Tehnici și norme, Reîntemeierea lumii prin limbaj. Idei inovatoare ale operei lui Humboldt.

Este prezentă cu eseuri în volumele și antologiile: „Reȋntemeierea lumii ȋn mister”, ȋn Scriitorul şi lumea, Antologie de Irina Petraş, „Logosul salvator și instituirea de lumi în literatură”, în Lumea din cuvinte. Realitate și ficțiune, „Cărțile copilăriei – universuri invizibile din noi”, în Cărțile copilăriei. Cum am devenit cititor/cititoare, Irina Petraș, „Timpul deghizat și strategii de creare a lumii în Muzeul inocenței, de Orhan Pamuk”, în Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei, Antologie de Irina Petraș dar și în dicționarele: Scriitori ai Transilvaniei. Dicţionar critic ilustrat alcătuit de Irina Petraş și Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni, academician Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău.

A publicat grupaje de poezii în revistele literare: România literară, Apostrof, Steaua, Neuma, Tribuna, Poesis, Luceafărul de dimineață și altele.

“Poeziile Oanei Boc sunt o contopire de foc și iubire, rețeta perfectă pentru pasiune. Să ne amintim semnificația latină, mai târziu, creștină, a cuvântului pasiune: aceea de patimă, suferință. Rareori am citit versuri care să fie constant, tumultos, asaltate, cotropite de incendii, precum cele ale Oanei Boc. Poemele sunt adevărate definiții, iar cartea un dicționar despre flacără, simbolurile sale, înfățișările pe care le poate lua focul și despre modalitățile prin care poate acționa asupra lumii, de la infernal la glacial, trecând prin soare și lună, sfârșind în fum și cenușă”, evidențiază criticul Andrea Hedeș câmpul lexical atipic ce însumează cuvântul iubire.

Câștigă premiile literare: Alexandru Căprariu pentru poezie, acordat de USR, Filiala Cluj, pentru volumul Scara, Marele Premiu – Poezie – Teodora Tudoroniu Coșbuc, pentru volumul Șeherezada la Festivalul Literar Internațional „Seri culturale la Pădureni” 2022, dar și Premiul Academic Excellentia acordat de Consiliul Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai la propunerea studenților Facultății de Litere.

Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră fondatoare a Asociației cultural-științifice „Eugeniu Coșeriu”.

„La poeta Oana Boc ne întâmpină un cântec al trăirilor intense, iscoditoare întru sens, de fapt al intuiţiilor trecute printr-un suflet (re)mistificat, un suflet bogat în înţelegere omenească şi cu deschidere suprapământească, o poezie cu sensuri grave, profunde, confirmând adevărul că autenticele creaţii lirice sunt înainte de toate pietre de hotar într-o altă lume, devenită astfel, un fel de realitate în universul cunoaşterii”, ne indică Rodica Marian natura mistică a poetei care aduce dragostea la rang de edificiu.

Irina Petraș crede că “Poezia Oanei Boc stă în alegerea tonului: fără a ocoli focul şi exaltările iubirii” iar noi, cititorii, primim aceste pigmentări lirice incandescente ale poetei cu sufletul deschis.

Șah

Până la urmă eu o să-ţi rămân regina
cu care ai jucat cel mai frumos.
În mine ai a gonizat până la moarte
în lupta cu destinul tău întors
şi ai reînviat
cum nu credeai că poţi, mereu,
fiindcă la capătul de drum al fiecărei zile
eram ȋntotdeauna eu.

Prin mine ai întrezărit
pentru o clipă veşnicia, chiar dacă uneori,
ca o străfulgerare a flăcării din iad
în care pasiuni fără odihnă, fără teamă,
în renunţări subite ard.
Prin mine ai simţit Apocalipsa
şi Începutul
amalgamate nesfârşit în tine
ca într-un zbor neîncetat
între a te-ndoi şi-a crede,
între a mă găsi şi a mă pierde.

În jocul acesta lung cât restul vieţii tale,
ca într-un labirint te vrei închis
în care simultan eşti alb şi negru,
învingător şi în acelaşi timp, învins.

În jocul acesta ȋn care ai încercat mereu
să înţelegi ce nu era posibil de ȋnţeles,
tot eu o să-ţi rămân regina
cu care ai jucat cel mai intens.

Amintire

Niciodată n-am mai iubit aşa,
ca într-o sferă
cu sufletul cuprins întreg în alt suflet,
cu trupul cuprins întreg în alt trup,
îmi spuneai şi te rostogoleai în cascadă
din celulă în celulă
într-un trup a cărui identitate
se ambiguiza pe măsură ce încercam
să-l recunosc ca fiind al meu.

Să nu pleci, mă rugai,
fiindcă atunci o să mă porţi
aşa cum ochiul îşi poartă retina,
în această sferă în care tu te înşeli mereu
când crezi că durerea e durerea ta,
că bucuria e bucuria ta,
dar tu simţi durerea rănilor mele
şi bucuria mângâierilor mele,
îmi spuneai şi înotai invizibil
în plasma sângelui meu.

Uneori te opreai
în globulele mele roşii şi calde
– miniaturi ale soarelui la apus –
şi te odihneai gol şi visând
sau îngenuncheai rugându-mă:
să nu-ţi iei sufletul de pe mine!

Doar atât îmi amintesc.

Ana Herța

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.