Obiceiuri de Anul Nou în Maramureș

Strigatul peste sat, Jocul Moșilor și Capra aduc magie și belșug în comunitățile rurale.

Articol editat de Popovici Ioana, 30 decembrie 2025, 11:23

Maramureșul păstrează și în ziua de azi diferite obiceiuri de Anul Nou.

Cu preponderență la sate mai auzim de strigatul peste sat sau de furatul porților la casele unde sunt fete de măritat, fiecare tradiție având o semnificație aparte.

Sorin Kosinszki, muzeograf la Muzeul Etnografic ”Francisc Nistor” din Sighet:

Maramureșul istoric rămâne unul dintre puținele locuri din România unde viața rurală s-a păstrat încă neschimbată în anumite aspecte. Aici graiul, tradițiile, obiceiurile și modul de viață al comunităților sătești se simt la fiecare pas. Orice turist sau musafir care ajunge în această zonă etnografică are impresia că face un pas înapoi în timp, devenind martorul unei existențe simple, legate profund de natură și de ritmul ancestral al tradițiilor nescrise.

Unul dintre obiceiurile inedite de Anul Nou, la care maramureșenii nu renunță este strigatul peste sat. Deși mai rar întâlnit astăzi, în unele sate acest ritual este pus în scenă de Anul Nou tocmai pentru a nu se pierde. Strigatul peste sat funcționează ca o adevărată „instanță” populară. În noaptea dintre ani, două cete de tineri se adună pe dealuri opuse, la marginea satului, și încep un dialog în care anunță, pe rând, întâmplări neplăcute sau abateri petrecute peste an. Rolul lor este de a sancționa, simbolic, încălcările normelor etico-civice ale comunității.

Tot în noaptea de Anul Nou întâlnim și alte obiceiuri menite să marcheze trecerea într-un an nou curat și roditor. Se sting luminile, se trag clopotele, bicele pocnesc, iar dracii din Viflaim se scutură cu droangele lor (adica talăngi de vite) pentru a alunga duhurile rele și pentru a purifica spațiul.

Uneori se fură chiar și porțile gospodăriilor, un gest simbolic ce marchează trecerea liberă dintr-un an în altul și renașterea ciclică a timpului. Acesta este un obicei de pe Valea Cosăului și de pe Mara. Pentru ce se furau? Băieții tineri furau porțile, de obicei, de la fetele nemăritate, care trebuiau apoi să le caute. Mai demult erau puse la intrarea în sat și astfel se crea un fel de barieră, pentru ca acești tineri să nu părăsească satul, să se căsătorească în satul în care locuiau și, cumva, era o barieră, pentru a-și ține neamul și rădăcinile în localitatea lor.

Un alt obicei spectaculos este Jocul Moșilor, dedicat exclusiv tinerilor. Este un dans arhaic, practicat în casele unde sunt fete de măritat. Dansatorii poartă măști colorate, cu blănuri de animale și sunt îmbrăcați în cojoace brute pentru a nu fi recunoscuți. Costumele lor sugerează prezența strămoșilor – moșii – care, conform tradiției, vin să ghideze tinerii aflați la pragul maturității. Jocul Moșilor se desfășoară între Crăciun și Anul Nou și este considerat unul dintre cele mai vechi ritualuri de iarnă din Maramureș.

La acestea se adaugă celebrul obicei al Caprei. Este un ritual popular întâlnit în multe zone ale țării, dar cu specific local și în Maramureș. Îmbrăcați în costume tradiționale și purtând măști variate – capre, ciobani, țigani, moși sau draci – colindătorii merg din casă în casă și întreabă „Primiți cu Capra?”. Apoi urmează o scenetă comică, o negociere teatrală între un „vânzător” și un „cumpărător”, totul menit să aducă rodnicie și belșug în anul ce vine.

Un alt obicei mai puțin cunoscut, dar foarte pitoresc, este cel al metehăilor și metehoaielor. Acestea sunt mascoide realizate prin umplerea unor haine cu paie sau câlți și așezate, de Anul Nou sau de Bobotează, în pomi, în fața caselor fetelor nemăritate sau a feciorilor rămași burlaci. Fiecărei mascoide i se atașează un text satiric, un mesaj hazliu, dar cu tâlc, care îi invită pe cei vizați să-și corecteze comportamentul și, bineînțeles, să se hotărască spre căsătorie. Deși probabil are origini precreștine, acest obicei rămâne o sursă de amuzament pentru grupurile de tineri care îl pregătesc și îl duc mai departe.

Toate aceste tradiții conturează un tablou viu al Maramureșului, un loc în care trecutul nu doar că este reamintit, ci este trăit cu aceeași intensitate ca odinioară în această perioadă magică a iernii, și anume trecerea dintre ani.

Ioana Popovici

Radio Sighet poate fi ascultat online, AICI!