Incluziv: Promisiuni mari, mecanisme neclare: avalanşă de modificări legislative pentru persoanele cu dizabilităţi
Între reformă reală şi reformă de vitrină.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 decembrie 2025, 13:39
În ultimele luni, legislaţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi a trecut printr-o serie de modificări rapide, unele deja promulgate, altele aflate încă în circuitul parlamentar sau guvernamental. Deşi o parte dintre aceste schimbări vin să întărească prevederi existente şi să aducă mai multă claritate, altele riscă să rămână la nivel declarativ în lipsa unor mecanisme de aplicare clar definite.
Este un moment bun să facem ordine între ce s-a schimbat efectiv, ce urmează să se schimbe şi ce rămâne, deocamdată, sub semnul întrebării.
La finalul lunii noiembrie, preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, cataloga Legea 153/2025 drept „o realizare excelentă”, subliniind că noile prevederi aduc claritate şi reduc birocraţia. Legea a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial la 17 octombrie 2025, introducând modificări în modul de funcţionare al sistemului de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi.
Certificatul de handicap, mai informativ pe hârtie, incert în practică
Una dintre cele mai vizibile noutăţi este faptul că certificatul de încadrare în grad de handicap va fi însoţit de o anexă informativă completă, care ar trebui să prezinte, într-un limbaj simplu şi transparent, toate drepturile de care beneficiază titularul. În teorie, această măsură aduce un plus de transparenţă şi autonomie pentru persoanele cu dizabilităţi, care nu vor mai fi nevoite să descopere „din surse” ce facilităţi li se cuvin.
Tot Legea 153/2025 promite simplificarea procedurilor administrative: instituţiile publice nu vor mai avea dreptul să ceară documente pe care statul le deţine deja, iar Comisia de Evaluare (DGASPC) ar trebui să transmită certificatul direct către autorităţile care acordă drepturile. În practică însă, deocamdată nu există o platformă informatică unificată care să permită acest schimb automat de date, ci doar comunicări vagi din partea Ministerului Muncii privind elaborarea unei platforme la un moment dat. Totodată, e neclar la ce se referă sintagma „documente pe care statul le deţine deja”: în contextul în care dosarul pentru obţinerea unui certificat de încadrare în grad de handicap constă în principal din documente medicale şi anchetă socială, singurele documente aflate deja în posesia statului par să fie copiile de buletin şi de certificat de naştere.
Un alt punct sensibil rămâne schimbarea de terminologie din „handicap” în „dizabilitate”. Deşi s-a invocat nevoia de aliniere la standardele internaţionale şi de reformă de mentalitate, multe sintagme juridice-cheie, precum „grad de handicap” sau „certificat de încadrare în grad de handicap” au fost păstrate de fapt neschimbate.
Angajarea persoanelor cu dizabilităţi şi unităţile protejate: controale mutate la Fisc
O categorie de modificări vizează piaţa muncii. Prin schimbările aduse Legii 448/2006, se clarifică obligaţiile angajatorilor şi regulile de funcţionare ale unităţilor protejate autorizate. Activităţile de vânzare sau intermediere pot fi considerate activităţi ale unei unităţi protejate doar dacă vizează produse sau servicii realizate efectiv, total sau parţial, de persoanele cu dizabilităţi angajate.
Controlul acestor obligaţii este mutat în sarcina instituţiilor fiscale, prin ANAF, ceea ce ar putea duce la verificări mai riguroase. În teorie, această clarificare ar trebui să reducă „simulările” de activitate şi să încurajeze modele reale de incluziune profesională, însă eficienţa va depinde, din nou, de capacitatea reală de control.
Carduri pentru parcare: o soluţie care riscă să creeze noi inechităţi
O propunere adoptată deocamdată doar de Senat, cu Camera Deputaţilor ca for decizional, introduce carduri-legitimaţie pentru parcarea gratuită pe locurile destinate persoanelor cu dizabilităţi. Aceste carduri ar urma să fie diferenţiate în funcţie de tipul de dizabilitate: locomotor sau alte tipuri.
Deşi la prima vedere măsura pare una de ordine şi control, ea este deja criticată pentru riscul de a exclude persoane cu dizabilităţi non-locomotorii care nu folosesc scaun rulant sau alte dispozitive de mobilitate, dar care au, în mod real, nevoie de acces facil la instituţii şi magazine. Fără o gândire fină şi criterii funcţionale, această schimbare ar putea lăsa exact persoanele vulnerabile fără acces la facilităţi.
Asistenţii personali, mutaţi la nivel central: o revenire la un model abandonat în 2019
Printre cele mai importante modificări aflate doar în stadiu de proiect se numără propunerea ca, din 2026, asistenţii personali să fie preluaţi de Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), în subordinea Ministerului Muncii. Aceştia ar urma să încheie contracte de muncă direct cu agenţiile teritoriale, nu cu primăriile.
Măsura vine pe fondul unei realităţi cunoscute: după ce, în 2019-2020, plata salariilor a fost transferată către autorităţile locale, în multe cazuri au apărut întârzieri de luni de zile, iar sute de familii au rămas fără singura lor sursă stabilă de venit.
Totodată, proiectul ar introduce reguli dure privind indemnizaţia de însoţitor. Persoanele cu dizabilitate gravă care sunt îngrijite de un asistent personal profesionist sau sunt internate în centre rezidenţiale pentru perioade mai mari de o lună pierd dreptul la indemnizaţia de însoţitor, în cuantum de 2.574 lei net. Excepţie fac doar perioadele petrecute în centre de tip „respiro”.
Executarea silită a indemnizaţiilor: o schimbare dramatică de filozofie
Tot într-un stadiu incipient e şi proiectul care propune ca indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi grave şi venitul minim de incluziune să poată fi supuse executării silite pentru plata impozitelor şi taxelor locale. Agenţiile teritoriale ar urma să reţină direct sumele datorate, în baza titlurilor executorii emise de organele fiscale locale.
Dacă s-ar adopta, ar fi probabil cea mai controversată modificare. Practic, statul deschide posibilitatea de a recupera datorii locale din bani destinaţi protecţiei unor persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate extremă.
Important de subliniat: aceste ultime prevederi nu sunt încă în vigoare. Proiectul trebuie adoptat de Guvern, votat în Parlament, promulgat de Preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial.
Între reformă reală şi reformă de vitrină
Per ansamblu, pachetul de modificări legislative pare să oscileze între două direcţii: pe deoparte, intenţia reală de a simplifica procedurile şi de a reduce umilinţa birocratică, iar pe de altă parte, tendinţa de a transforma drepturile sociale în instrumente de control fiscal.
Anexa informativă a certificatului, transmiterea automată a documentelor şi clarificarea regulilor pentru unităţile protejate sunt paşi potenţial pozitivi. În acelaşi timp, executarea silită a indemnizaţiilor şi limitarea accesului la facilităţi, precum parcarea, riscă să adâncească vulnerabilitatea exact a celor pe care legea spune că îi protejează.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.