Preoții și Garda de Fier

Interviu cu Andreea Corca, autoarea volumului ”Activismul clerical ortodox în istoria Gărzii de Fier. Biografia preotului Valeriu Beleuță (1909-1974)”

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 9 decembrie 2025, 13:54

Un subiect de multe ori evitat sau ocultat, legat de activismul ortodox, clerical și politic din România interbelică. O istorie biografică a unui preot și a familiei sale din zona Făgărașului, de-a lungul secolului XX.

Povestea este centrată în jurul lui Valeriu Beleuță și a faptelor sale de arme, politice și ideologice, a activității sale ca preot, ca activist politic, ca ziarist și ca propovăduitor al renașterii românești în formatul propus de legionarism.

Interesul autoarei față de acest personaj a devenit foarte mare atunci când a aflat că între Valeriu Beleuță și Horia Sima, fostul lider al Gărzii de Fier, ar fi existat o legătură de rudenie. Ei erau rude de gradul 4 pe linie colaterală. Cei doi și-au petrecut o parte a copilăriei și a adolescenței împreună, la Mândra, localitate din care proveneau familiile Beleuță și Sima, dar și la Făgăraș, unde timp de un an au fost elevi la Liceul Radu Negru. Nu în aceeași generație, între cei doi era o diferență de vârstă de 3 ani. Ei au continuat să colaboreze ulterior la redactarea săptămânalului Legiunea și, practic, această conexiune dintre ei a continuat până la momentul în care Horia Sima s-a autoexilat, asta după rebeliunea legionară din 1941.

Legătura dintre clerul ortodox și fascismul interbelic

Andreea Corca: Există până la momentul actual o reticență din partea Bisericii Ortodoxe Române de a recunoaște această adeziune a clerului inferior față de mișcarea legionară.
Povestea este una mai îndelungată, aș spune. Practic, încă din perioada modernă, știm foarte bine că preoții ortodocși au jucat un rol important în ceea ce privește menținerea conștiinței naționale a românilor transilvăneni.

O mişcare care a început cu crucea şi a terminat cu crucile

Andreea Corca: În perioada interbelică, tineretul legionar a înțeles să manipuleze anxietățile colective ale clerului în favoarea propriei organizații. Tinerii din Mișcarea Legionară au folosit o sumedenie de tematici și simboluri religioase centrale în cadrul propagandei politice. Și aici mă refer la simboluri precum crucile, icoanele, la ideea autosacrificiului suprem, la ideea mântuirii prin acțiuni violente și așa mai departe. Chiar Horia Sima definea Mișcarea Legionară ca pe o organizație politică cu substrat spiritual.
Cu toate că Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie în 1925, recunoașterea multiconfesionalismului de către stat a fost percepută de aceasta ca o amenințare la adresa propriei suveranități. Trebuie să ne gândim și la faptul că, în general, în cadrul comunităților rurale interbelice, preotul, alături de învățător, reprezenta singurul intelectual recunoscut de țărani. Cuvântul său era urmat de către țărani fără niciun fel de ezitare.
Totodată, preotul era și reprezentantul celei mai de încredere instituții existente în statul român, și anume Biserica Ortodoxă. Clericii au asociat legionarismul cu o platformă de regăsire religioasă. Bineînțeles că la baza deciziei lor de a adera la această mișcare politică s-au aflat o multitudine de cauze determinate, pe de-o parte, de propriile experiențe de viață ale clericilor, de propria lor pregătire educațională, dar și de poziția pe care ei o ocupau în ierarhia Bisericii Ortodoxe.
În general, în mișcarea legionară s-au înscris acei clerici din parohiile rurale, clericii tineri, care au asociat legionarismul unei platforme de regăsire religioasă.

Arsenie Boca și Mișcarea Legionară

Andreea Corca: Subiectul este într-adevăr mai sensibil în ceea ce-l privește pe Arsenie Boca, recent canonizat de Biserica Ortodoxă Română. Acum, se prea poate ca Arsenie Boca să fi fost de acord cu anumite principii ideologice promovate prin intermediul Gărzii de Fier, însă el nu a aderat propriu-zis.
Se poate să fi fost cel mult un simpatizant, însă principala problemă atunci când vine vorba despre părintele Arsenie Boca constă în acele contacte pe care el le-a avut inevitabil cu anumiți activiști legionari din zona munților Făgăraș. Pentru că el, inclusiv după 1945, a menținut contacte cu cei care au ales să lupte împotriva comunismului în munții Făgăraș, pe versantul nordic.
Valeriu Beleuță l-a întâlnit pe Arsenie Boca în perioada studiilor teologice petrecute la Sibiu. Valeriu Beleuță devine student al Academiei Teologice Andreiene în anul 1928, iar Arsenie Boca devine student în cadrul aceleiași instituții un an mai târziu. Ei acolo se cunosc pentru prima oară. De altfel, Arsenie Boca, într-o declarație acordată în 1952, la presiunea Securității din Timișoara, recunoaște faptul că, în perioada studenției petrecute la Sibiu, a cunoscut pentru prima oară studenți antisemiți și îl enumeră pe Valeriu Beleuță printre aceștia, spune că l-a văzut chiar îmbrăcat în cămașă verde.
După ce Valeriu Beleuță își finalizează studiile teologice, asta întâmplându-se în 1932, legăturile dintre acesta și Arsenie Boca încetează timp de mai mulți ani. Însă el, practic, rămâne în contact cu Arsenie Boca, ajuns la mănăstirea ortodoxă de la Sâmbăta de Sus, situată nu departe de Poiana Mărului, loc în care Valeriu Beleuță a profesat în calitate de preot paroh.
Chiar și în cadrul interviurilor de istorie orală pe care le-am înregistrat, atât cu urmași de-ai lui Valeriu Beleuță cât și cu alte persoane care l-au cunoscut de-a lungul vieții, această legătură dintre el și părintele Arsenie Boca mi-a fost reconfirmată.
Părintele Arsenie Boca l-a și vizitat pe Valeriu Beleuță în casa de la Poiana Mărului și acest lucru mi-a fost relevat de către urmașul direct al părintelui Beleuță.
În 1911, un istoric danez spunea că o floare ar putea fi mirosită chiar dacă în apropiere nu s-ar afla un botanist, un fulger ar putea fi văzut chiar dacă în apropierea lui nu s-ar afla un fizician, însă dacă nu ar exista istorici care să nareze trecutul și să facă să vorbească sursele trecute ale unei epoci, trecutul practic nu ar exista. Este posibil ca, în ciuda efortului meu de cercetare, să nu fi reușit decât într-o măsură limitată să redau adevărul din spatele vieții celui care a fost Valeriu Beleuță. (Andreea Corca)
 

Cartea ”Activismul clerical ortodox în istoria Gărzii de Fier. Biografia preotului Valeriu Beleuță (1909-1974)” va fi lansată, marți – 9 decembrie, la ora 18.30, la librăria Cărturești-Casa Hintz din Cluj-Napoca.

Interviul realizat de Alina Vigoniuc cu Andreea Corca îl puteți asculta aici:

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.