Prima pagină » De prin Cluj » Via secretă: peste 50 de soiuri de struguri, la câţiva pași de centru | AUDIO

Via secretă: peste 50 de soiuri de struguri, la câţiva pași de centru | AUDIO

Plantația USAMV adăpostește zeci de soiuri și devine laborator viu pentru vizitatori.

Articol editat de cristina.rusu, 15 noiembrie 2025, 00:00 / actualizat: 18 noiembrie 2025, 11:10

Chiar în buricul Clujului, pe un deal de unde oraşul se vede în toată splendoarea lui, se întinde una dintre cele mai puţin cunoscute comori horticole ale orașului: o plantație de viţă-de-vie care adăposteşte peste 50 de soiuri de struguri.

Puţini clujeni ştiu că există, pentru că până de curând accesul era rezervat doar studenţilor Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV).

De anul acesta însă, porţile s-au deschis și pentru publicul larg, în cadrul unor activităţi special organizate.

Despre această plantaţie unică și despre provocările viticulturii de azi, despre schimbări climatice şi despre cum se face că în supermarket găsim doar 3-4 soiuri de struguri, am stat de vorbă cu dr. Anamaria Călugăr, specialist în viticultură și șef lucrări la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală a USAMV Cluj-Napoca.

„Plantaţia a fost înfiinţată în 2013, parte a unui proiect mare al USAMV prin care s-a construit și Centrul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei”, explică dr. Călugăr.

„Este o plantaţie în vârstă de 12 ani, în plină perioadă de producţie. Reuşim să facem majoritatea lucrărilor de întreţinere cu studenţii.”

Pe un hectar sunt cultivate aproximativ 55 de soiuri, de la struguri de masă extratimpurii, precum Muscat Perlă de Csaba, până la soiuri cu maturare târzie, cum este Afuzz-Ali Italia. În mod surprinzător pentru Transilvania, aici există chiar și două soiuri pentru stafide, o categorie pretenţioasă, care necesită mai multă căldură și soare.

Pe lângă strugurii de masă, plantaţia include numeroase soiuri pentru vinuri albe și aromate, precum Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin sau Tămâioasa Românească. Sunt prezente și soiuri tradiţionale autohtone – sortogrupul Fetească, Grasa de Cotnari –, dar și creaţii româneşti obţinute în staţiuni de cercetare din țară.

De ce găsim aceleași trei soiuri de struguri în supermarket?

Deşi diversitatea din plantaţie este impresionantă, rafturile magazinelor rămân dominate de aceleaşi trei-patru soiuri. Motivul?

„Pentru producători, acele soiuri sunt cele mai sustenabile din punctul de vedere al întreţinerii și al costurilor. Chiar dacă sortimentul este foarte variat, în piaţă ajung doar câteva, pentru că sunt cele mai eficiente economic”, explică dr. Călugăr.

Porți deschise pentru copii și pasionați de viticultură

În ultimii ani, interesul public pentru plantaţie a crescut. Copiii vin aici să vadă cum se culeg strugurii, să guste must și să participe la mici demonstrații. „Generaţiile de acum nu prea mai au contact cu munca agricolă”, spune dr. Călugăr.

„Pentru mulţi, e prima dată când văd cum se zdrobeşte strugurele sau cum arată o vie toamna.”

În primăvara trecută, USAMV a organizat un atelier de tăieri la viţa-de-vie, unde participanţii au învăţat principiile şi sistemele de tăiere, dar şi forme diferite de conducere a butucului.

În toamnă, plantaţia a găzduit prima expoziţie de struguri de masă, cu 15 soiuri prezentate de echipa USAMV și de producători invitați.

Viţa-de-vie și schimbările climatice

Transilvania trece prin transformări climatice vizibile, pe care le resimte desigur şi viţa-de-vie.

„Viţa de vie se adaptează uşor, dar noi trebuie să o ajutăm”, spune specialista.

„Trebuie să schimbăm tehnologiile, formele de conducere, sistemele de tăiere și să alegem soiuri care se potrivesc noilor condiţii.”

Un exemplu elocvent: dacă în urmă cu 30–50 de ani Transilvania era predominant o zonă a vinurilor albe, acum tot mai mulți producători se orientează și către soiuri pentru vinuri roșii, pentru că temperaturile au crescut.

Creșterea temperaturilor și episoadele repetate de ploi favorizează apariţia bolilor fungice. „Schimbările climatice vor influenţa starea de sănătate a plantelor”, explică dr. Călugăr.

„Protecţia fitosanitară devine tot mai importantă, dar tratamentele trebuie aplicate de persoane autorizate. E ca în cazul medicamentelor pentru oameni: folosite greşit, fără reţetă, pot fi periculoase.”

Un alt aspect critic este calitatea materialului săditor. „Prin el se pot transmite probleme grave de la o plantă la alta”, atrage atenţia specialista.

Rezultate remarcabile la nivel național

Plantația clujeană nu este doar un spațiu didactic, ci și unul competitiv. Probe de struguri trimise la concursul naţional de la Valea Călugărească au obţinut rezultate excelente. În plus, echipa de studenţi a USAMV a câştigat locul I la concursul național de tăieri în vie, întrecând centre universitare din toată țara.

Plantaţia de la USAMV este mai mult decât un teren experimental: este o şcoală vie, un laborator în aer liber și un spaţiu unde viitorii viticultori învaţă meseria, la câţiva paşi de centrul oraşului.