Prima pagină » De prin Cluj » Mai multe baruri din Cluj introduc „Angel Shot”

Mai multe baruri din Cluj introduc „Angel Shot”

Acesta reprezintă un cod de siguranță pentru femeile care se simt în pericol.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 noiembrie 2025, 13:13

Tot mai multe baruri și cluburi din Cluj-Napoca adoptă „Angel Shot”, un cod de siguranță conceput pentru a ajuta femeile și fetele care se simt în pericol în timpul ieșirilor în oraș. Ideea vine de la Mic Grup de Inițiativă Civică Locală, o organizație formată din tineri preocupați de siguranță și responsabilitate socială.

Campania face parte din proiectul mai amplu „Harta Siguranței”. Proiectul, desfășurat în cadrul programului de bugetare participativă Com’ON Cluj-Napoca ’25, își propune să afle cum percep femeile siguranța în oraș, ce zone sunt vulnerabile și ce politici publice ar putea îmbunătăți viața urbană.

Invitați în studioul Radio Cluj, Sabina Cojocaru și Andrei Lela au detaliat mecanismele campaniei și provocările întâmpinate.

Cum funcționează „Angel Shot”?

„Este o parolă, un cod mutual, folosit ca să îmbunătăţim siguranţa fetelor şi femeilor în viaţa de noapte. Personalul e pregătit prealabil, noi am dat şi un ghid tuturor patronilor de cluburi şi baruri care au ales să vină în campanie. Prioritară este escortarea afară a persoanei care se simte în nesiguranţă. De acolo se pot lua mai multe măsuri: fie se aşteaptă un taxi, fie în cazuri de violenţă gravă se cheamă poliţia. Cel mai important e ca victima să nu fie lăsată singură”, a explicat Andrei Lela.

Sabina Cojocaru a adăugat că modelul lor este inspirat din bune practici aplicate deja în orașe mari din Europa, iar legătura permanentă cu barurile din Cluj îi va ajuta să înțeleagă cum funcționează concret sistemul la nivel local.

Chiar dacă proiectul este abia la început, există deja exemple pozitive:

„Avem un patron de club care avea implementat codul de vreun an sau doi și care ne-a spus că are o rată de succes.”, a precizat Andrei Lela.

Nu răspunde unui fenomen local, ci previne unul național

Deși reprezentanți ai poliției au transmis că abuzurile asupra femeilor nu sunt un fenomen răspândit în Cluj, inițiatorii campaniei insistă asupra importanței prevenției.

„Ceea ce facem noi este o formă de prevenţie care ne permite tuturor să nu ajungem în cazuri extreme. Nu am răspuns la un fenomen, dar având în vedere cele 51 de cazuri de femicid de anul acesta, vrem să ne luăm toate măsurile de precauţie”, a spus Sabina Cojocaru.

Proiectul a pornit în luna mai, cu acțiuni stradale și proteste continuate în iunie, în urma tragicului caz de femicid din București. Ulterior, echipa a decis să acționeze local, acolo unde schimbarea poate începe „cu strada noastră”, după cum explică Andrei Lela.

Cum se construiește „Harta Siguranței”?

Unul dintre obiectivele majore ale proiectului este de a evalua percepția femeilor despre siguranța în Cluj-Napoca, dincolo de statistici și clasamente.

„Ne dorim să cercetăm puţin ideea că Clujul ar fi un oraş foarte sigur, că suntem în topurile europene de siguranţă. De fapt însă, în comunităţile noastre auzim poveşti despre agresiune stradală, abuz, intimidări în spaţiul public, lucruri care te fac să chestionezi această idee”, a spus Andrei Lela.

Pentru aceasta, a fost lansat un formular pe care femeile și fetele îl pot completa până la finalul lunii, indicând zone nesigure, probleme de infrastructură sau situații personale. Formularul poate fi completat AICI:

„Sunt lucruri concrete abordate în formular: iluminatul public, mai ales în staţii, și multe altele. Vrem să găsim împreună soluţii”, a explicat Sabina Cojocaru.

Un exemplu oferit de echipă: o cercetare realizată la Londra arată că iluminatul adecvat în stațiile de transport public reduce agresiunile cu 20%, ceea ce ar merita să fie luat în considerare şi la nivel local.

Cine nu a acceptat?

Întrebați dacă au întâmpinat refuzuri, reprezentanții campaniei au confirmat că unele localuri au refuzat să își asocieze public numele cu această inițiativă:

„Au fost care ne-au refuzat. Nu a fost neapărat o problemă de cod sau de implementare, cât o problemă de asociere. Nu au vrut ca numele să apară în campanie, deși au promis că vor implementa”, a spus Andrei Lela.