Prima pagină » Știri » Justiţie » Avocatul Poporului între mandate: ce face instituția și cine urmează după Renate Weber?

Avocatul Poporului între mandate: ce face instituția și cine urmează după Renate Weber?

Avocatul Poporului a fost introdus în Constituţia României din 1991.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 6 noiembrie 2025, 13:32

Roxana Rizoiu este propunerea USR pentru funcţia de Avocat al Poporului, în contextul în care mandatul Renatei Weber s-a încheiat în 2024, iar instituţia e condusă acum în regim provizoriu. Alte formaţiuni politice au anunţat că vor face propriile propuneri, însă numele nu au fost încă publicate.

ROXANA RIZOIU/Agerpres

Avocatul Poporului are un rol important în protecţia drepturilor cetăţenilor şi de-a lungul istoriei sale de aproape 3 decenii au fost câteva momente în care a ieşit în evidenţă.

Istoric şi evoluţie

Avocatul Poporului a fost introdus în Constituţia României din 1991, dar abia în 1997 a fost reglementat drept instituţie autonomă, menit să asigure controlul asupra administraţiei publice şi respectarea drepturilor civile. Primul Avocat al Poporului a fost Paul Mitroi şi a fost numit în 1997, urmat de Ioan Muraru în 2001. În prezent funcţia de conducere a instituţiei e ocupată de Renate Weber, care a fost numită în 2019. Mandatul standard este de cinci ani, cu posibilitate de reînnoire o singură dată.

De-a lungul timpului, instituţia s-a extins prin crearea de birouri teritoriale şi adjuncţi specializaţi pe domenii precum drepturile copilului, armată şi justiţie, proprietate, muncă şi protecţie socială. Instituţia are 165 de posturi finanţate, dintre care 145 erau ocupate conform raportului din 2024.

Atribuţii principale

Avocatul Poporului poate:

– Recepţiona şi soluţiona petiţii de la cetăţeni privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

– Sesiza Curtea Constituţională privind excepţii de neconstituţionalitate ale legilor sau ordonanţelor;

– Recomanda autorităţilor publice remedierea neregulilor;

– Monitoriza instituţiile publice şi întocmi rapoarte anuale prezentate Parlamentului.

Avocatul Poporului nu poate schimba hotărâri judecătoreşti, dar poate semnala nereguli în funcţionarea justiţiei. Nu sancţionează direct, dar poate face presiuni instituţionale şi publice.

Cum se trimit petiţiile

Cetăţenii pot trimite petiţii către Avocatul Poporului:

– Online, prin portalul oficial al instituţiei;

– Prin poştă sau direct la sediul central ori la birourile teritoriale;

Petiţiile trebuie să conţină datele petiţionarului, obiectul plângerii şi eventuale documente justificative. Avocatul Poporului soluţionează sesizările privind abuzuri administrative, drepturi sociale, drepturile copilului, egalitate de şanse, sănătate şi mediu.

Instituţia a fost implicată în mai multe momente importante pentru apărarea drepturilor civile, cum a fost printre altele sesizarea Curţii Constituţionale în cazul OUG 13/2017, care propunea modificarea legislaţiei penale şi reducerea pedepselor pentru corupţie, afectând egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi statul de drept.

Critici şi răspunsuri

De-a lungul timpului, instituţia a fost criticată în repetate rânduri pentru:

– Posibilă politizare, având în vedere că Avocatul Poporului este numit de Parlament;
– Resurse limitate şi capacitate redusă de monitorizare;
– Vizibilitate şi comunicare publică insuficientă.

Avocatul Poporului a încercat să riposteze la aceste critici subliniind în rapoarte resursele limitate disponibile, atât umane cât şi legislative.

Numirea unui nou Avocat al Poporului

Mandatul Renatei Weber s-a încheiat în iunie 2024, iar între timp funcţia este ocupată în regim provizoriu. Procedura de numire a unui nou Avocat al Poporului se face prin propunerea candidaţilor de către birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare, iar numirea se face prin vot parlamentar.

Renate Weber/Agerpres

Candidaţii trebuie să aibă studii juridice şi experienţă relevantă în apărarea drepturilor omului sau în domeniul juridic.

Nu este pentru prima oară când instituţia funcţionează în regim de provizorat: între 2011-2019 conducerea instituţiei a fost asigurată prin numiri interimare şi prin delegări temporare, se poate întâmpla aşadar să treacă ceva timp până când se va decide un nou Avocat al Poporului.