Incluziv: Abuzuri în numele incluziunii: apar restricţii noi privind unităţile protejate
Noua lege aduce reguli mai stricte pentru angajare și control.
Articol editat de cristina.rusu, 22 octombrie 2025, 13:57 / actualizat: 22 octombrie 2025, 15:27
Firmele din România care au peste 50 de angajați sunt obligate, prin lege, fie să angajeze persoane cu dizabilități, fie să plătească statului echivalentul unui salariu pentru fiecare astfel de post neocupat. Există însă și o a treia opțiune: colaborarea cu unități protejate, structuri care — cel puțin în teorie — sprijină integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Pentru a obține acest statut, o firmă trebuie să aibă cel puțin 30% dintre angajați persoane cu dizabilități și să desfășoare activități de producție. În practică însă, acolo unde există oportunități, apar și abuzuri. Multe unități protejate au funcționat doar pe hârtie: cu doar câțiva angajați, dar cu cifre de afaceri uriașe, sau comercializând produse care nici măcar nu erau fabricate în România.
O modificare legislativă recentă își propune să corecteze aceste abateri şi să clarifice exact ce activități pot desfășura unitățile protejate.
„O parte din unitățile protejate au speculat această facilitate nonfiscală, vânzând produse și servicii care nu sunt realizate efectiv de persoanele cu dizabilități angajate acolo”, explică Angela Achiței, președinta Fundației „Alături de Voi” (ADV), o organizaţie care se ocupă, printre altele, de advocacy în domeniul economiei sociale.
Fundaţia a realizat un catalog al unităților protejate etice şi responsabile, care respectă legea; acesta se poate consulta aici:
https://alaturidevoi.ro/
ADV a sesizat în repetate rânduri autoritățile responsabile — ANPDPD, ANAF și AJPIS — cerând monitorizare atentă și verificări reale.
„Din păcate, prea puțin s-a întâmplat. Au fost cazuri în care s-au retras autorizații, dar unitățile respective s-au reautorizat imediat. Scopul legii este însă altul: să creeze locuri de muncă și să sprijine persoanele cu dizabilități care nu pot face față încă pe piața muncii. Scopul este în primul rând cel de impact social, de incluziune socio-profesională, iar activitatea economică este un mijloc prin care se pot dezvolta nişte competenţe”, Angela Achiţei.
Deși statul colectează sume uriașe de la companiile care nu angajează persoane cu dizabilități — aproximativ 630 de milioane de euro în 2024, conform datelor ANAF —, banii nu se întorc în sector prin programe de sprijin, consiliere sau formare profesională. În același timp, doar 32.000 de persoane cu dizabilități din totalul de aproape 900.000 sunt angajate, o rată extrem de scăzută chiar dacă scădem minorii şi persoanele care nu pot desfăşura o activitate de muncă.
„Există multe persoane care ar putea lucra, iar unitățile protejate ar putea fi un prim pas spre piața muncii. Dar fără control și fără reguli clare, scopul lor social este pierdut”, avertizează reprezentanta ADV.
Noua lege limitează activitatea unităților protejate la vânzarea produselor și serviciilor realizate efectiv de acestea, cu dovada existenței echipamentelor, a angajaților și a capacității de producție. În plus, organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități economice pot comercializa produse doar dacă provin de la alte unități protejate.
Totuși, Angela Achiței consideră că legislația ar putea fi îmbunătățită în continuare.
„Am propus ca unitățile protejate să fie autorizate și ca întreprinderi sociale de inserție, obligate să reinvestească cel puțin 90% din profit în misiunea socială. De asemenea, e nevoie de personal de suport și de verificări coordonate între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. Din păcate, propunerile au fost respinse.”
Aceasta subliniază că digitalizarea contabilității ar putea ușura mult controalele, dacă ar exista un ordin comun de monitorizare între cele două ministere.
„Cu e-Factura şi cu alte obligaţii fiscale în sistemul online, e foarte uşor să găseşti pârghii prin care să poţi verifica inclusiv de la distanţă”, Angela Achiţei.
Andrea Nagy