Prima pagină » Reportaje » Adevărul din farfurie

Adevărul din farfurie

Volumul ”Adevărul din farfurie” se bazează doar pe știință și demontează foarte multe mituri.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 octombrie 2025, 13:47

Mănânci plastic fără să știi – aproximativ 5 grame pe săptămână. Miliarde de microbi îți locuiesc intestinul și îți pot influența fericirea. Sună a scenariu SF? De fapt este realitatea științifică.

Profesorul Dan C.Vodnar, doctor în biotehnologie, inclus în topul celor mai citați cercetători din lume și autorul rubricii ”Știință cu sare și piper” de la Radio Cluj, a scris o carte care se numește ”Adevărul din farfurie”.

profesorul Dan Vodnar și echipa lui de la USAMV Cluj/Foto: Facebook Dan Vodnar

Cartea are trei părți; prima parte conține Principiile alimentației inteligente, urmată de ABC-ul dietei moderne și partea a treia Experimente în bucătărie, despre tehnicile de gătit și alimentele viitorului. Volumul are 22 de capitole, care conțin întrebări și răspunsuri.

Aflăm bunăoară din carte De ce iubim pâinea? Pâinea conține amidon, care este format din glucoză, iar glucoza ne dă rapid impulsuri și descărcări de dopamină. Dan Vodnar spune că este o întreagă discuție legată de pîine: cu cât este mai albă, cu atât se va asimila mai repede în organism și cu cât are în compoziție mai multe fibre, tărâțe de exemplu, cu atât timpul de absorbție va fi mai îndelungat. Realitatea nutrițională și științifică este că este indicat un timp cât mai mare de absorbție a moleculelor de glucoză din orice matrice alimentară, deci și din pâine.

Volumul ”Adevărul din farfurie” se bazează doar pe știință și demontează foarte multe mituri sau așa numite sfaturi care circulă în mediul online.

Laptele, de exemplu, este un aliment despre care am auzit cu toții că ar trebui evitat la vârsta adultă. Însă, cu anumite excepții justificate de anumite probleme medicale, laptele este benefic pentru sănătate și imunitate, indiferent de vârsta la care este consumat, explică Dan Vodnar.

Mai multe ”adevăruri din farfurie”, în discuția realizată de Anca Mureșan Bota cu Dan Vodnar:

Dan Vodnar: Cartea are trei părți. Prima parte, principiile alimentației inteligente, urmate de partea a doua în care descriu ABC-ul dietei moderne și în cele din urmă partea a treia, experimente în bucătărie, vis-a-vis de tehnicile de gătit, vis-a-vis de alimentele viitorului.
Cartea are 22 de capitole și fiecare capitol vine cu întrebări și răspunsuri. Noi, cel puțin poporul român, suntem fanii pâinii pentru că ea conține realitatea amidon.
Amidonul este format din glucoză și glucoză este cea care, rapid, ne dă impulsuri și descărcări de dopamină.
Deci, asta e o întreagă poveste vis-a-vis de pâine. Cu cât pâinea este mai albă, cu atâta ea se va asimila mai repede în organismul, în intestinul subțire, cu cât are mai multe fibre, tărâțe, de exemplu, integrate în compoziția pâinei, cu atât timpul de absorție va fi mai îndelungat.
Și realitatea nutrițională și științifică este că asta se caută să fie un timp cât mai îndelungat a absorției moleculor de glucoză din orice matrice alimentară, cu atât mai mult din pâine.

Reporter: La ce să se aștepte cititorul, domnule Vodnar, la un fel de ghid?

Dan Vodnar: E o poveste scrisă cu nuante științifice și cu trimiteri înspre literatura de specialitate. E un ghid, într-adevăr, cu principii clare și cu o amplentare a realității, adică ce ne spune știința, ce găsim în viețile noastre de zi cu zi și care ar trebui să fie comportamentele pe care ar trebui să ne le asumăm, să le înțelegem și să le avem în relație cu alimentul.

Reporter: Este un volum cu o foarte importantă utilitate, mai ales în lumea asta, ceea ce se numește post-adevăr. Oricine poate veni în mediul online să enunțe o sintagmă și lumea să o ia de bună. Dumneavoastră ați rostit deja de multe ori cuvântul știință.

Dan Vodnar: Nu se pune problema că m-aș baza pe altceva decât pe rezultatele studiilor științifice, unele pe care noi le-am dezvoltat în zona de probiotice, de microbiota intestinală, altele pe care le-am experimentat împreună cu studenții și altele pe care le-au făcut alte grupuri de cercetare care sunt reprezentative în domeniul științei alimentelor. Nici măcar o părere nu este scrisă în carte, toată cartea concret face referire la lucrurile care sunt valide din punct de vedere științific.

Reporter: Ați demontat și mituri despre alimente și alimentație în această carte?

Dan Vodnar: Așa este, am demontat și mituri, cred că destul de multe, printre altele. Sigur, mă gândeam acum la lapte, la laptele care e uneori extrem de puternic pus la colț.

Reporter: Se spune că după o anumită vârstă nu ne-ar mai fi necesar, din câte știu.

Dan Vodnar: Așa este, dar totuși, tot opinia publică vine și ne recomandă să mâncăm chefirul ca fiind un aliment excepțional. Și atunci la întrebarea logică, într-o logică absolut puierilă, dacă materia primă nu mai e bună, cum poate fi produsul final, finit, ceva mai sănătos?
Sigur că sunt transformări biochimice care se întâmplă în lapte, în momentul în care transformă înspre chefir sau iaurt, dar aș vrea cu seriozitate să tratăm toate aceste informații, adică să le înțelegem. De ce nu ne mai e recomandat laptele în condiția în care noi am crescut cu lapte? Ok, dacă dezvoltăm intoleranță la lactoză, este foarte clar. Dacă dezvoltăm intoleranță la galactoză, este foarte clar.

Reporter: Deci, în principiu, laptele nu este rău.

Dan Vodnar: Sigur, sub nicio formă. Am crescut cu lapte, am un meciul 93 și toți am crescut cu lapte. Ar fi nedrept să nu-i dăm laptelui încrederea noastră și să păstrăm încrederea în acest aliment absolut important pentru dezvoltarea noastră și pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Mă gândesc la copii când se nasc, cât de important este acel colostrul.

Reporter: Vă provoc în finalul discuției noastre să alegem un fel de top 3 adevăruri pe care le găsim în această carte.

Dan Vodnar: Sunt multe adevăruri care sunt, care se regăsesc. De exemplu, cât de importantă este diversitatea în alimentație, pentru că diversitatea în alimentație, pe lângă faptul că ne aduce micronutrienți de care noi avem nevoie și astfel alimentele reprezintă medicamentul nostru din fiecare zi, ea ne va aduce și suficient de multă diversitate la nivel și emoțional, dar și la nivel de descărcare de dopamină, care dopamină este hormonul fericirii. Ce alimente ne fac fericiți? Aici vorbesc mult inclusiv despre sport, mă rog… spre exemplu: și despre alte tipuri de alimente, cât de important este să alegem carnea care este bogată în triptofan, triptofanul care se poate transforma în 5-hidroxicriptamină, care este serotonina: și cât de importante sunt bacteriile probiotice de la nivelul intestinului gros pentru a transforma triptofanul în serotonină, pentru că peste 90% dintre receptorii de serotonină se regăsesc la nivelul intestinului gros.
Și creierul cu intestinul sunt conectate prin nervul vag și pe recepturii nervului vag sunt captate semnalele care sunt transmise în urma transformării triptofanului în serotonină, care se transformă și ele la rândul lor în impulsuri electrice care ajung înspre creier.
Și o altă chestiune, cred eu, importantă, e vis-a-vis de tehnicile acestea de gătit. Noi irosim mulți nutrienți doar prin metodele tradiționale cu care am fost obișnuit să gătim în familiile noastre, dar acum știința ne demonstrează concret că gătitul sub vid este o variantă foarte bună de a reține nutrienții, că sunt alimente care e bine să le blanșăm, cum este brocoli, de exemplu, pentru a-i păstra mai mulți nutrienți și fibrele cât mai intacte și așa mai departe.
Cartea, în realitate, are multe mituri care sunt demontate și totodată multe dintre ele care sunt întărite.