Prima pagină » Reportaje » Lecţia de natură: o inelare de păsări pe pajiştile de la Liteni-Săvădisla | AUDIO

Lecţia de natură: o inelare de păsări pe pajiştile de la Liteni-Săvădisla | AUDIO

Clujenii au descoperit știința inelării, într-un cadru natural spectaculos.

Articol editat de cristina.rusu, 29 septembrie 2025, 13:59

Organizaţia pentru Protecţia Mediului şi Combaterea Braconajului, alături de Grupul Milvus, i-a invitat recent pe clujeni la un eveniment educativ și științific pe pajiștile de la Liteni-Săvădisla. Participanții au avut ocazia să înveţe despre rolul inelării în cercetare, să observe păsările de aproape și să afle despre pericolele la care acestea sunt expuse.

În 1822, în Germania a fost detectată o barză albă care avea înfiptă în corp o săgeată africană. Aceasta a dovedit că păsările migratoare pleacă spre Africa şi nu pe Lună (pe cuvânt, era una din teoriile care circulase în secolele anterioare).

În 1899, danezul Hans Christian Mortensen a început să pună inele metalice cu numere pe grauri. El este primul care a folosit inelarea ca metodă sistematică de cercetare.

Astăzi inelarea e completată de metode moderne precum GPS, pe de altă parte păsările echipate cu transmiţătoare au mai fost capturate şi acuzate de spionaj în ţări precum Egipt sau Israel.

Inelarea rămâne așadar extrem de importantă pentru că e simplă, ieftină, oferă informații esențiale şi nici nu declanşează discuţii internaţionale absurde.

Lecția din teren

Pe pajiștile de la Liteni-Săvădisla, liniștea dimineții este spartă doar de zgomotul vântului şi este punctată parcă de contururile albăstrui ale munților în depărtare.

Tufele de măceșe și porumbar asigură hrana necesară pentru zburătoarele aflate în prag de migrație, iar printre ierburi se mai zărește câte o brândușă târzie de toamnă.

Ornitologul Szabó D. Zoltán a întins plasele de capturare cu o seară înainte: asta pentru că în timpul migraţiei păsările zboară noaptea, ceea ce le ajută să nu se supraîncălzească.

„Este de fapt o marcare, punem un semn prin care pasărea să fie recunoscută: un inel din aluminiu foarte ușor, ca niște șlapi pentru noi. Notăm specia, vârsta, data și evaluăm pregătirea păsării pentru migrație. De exemplu sturzul cântător pe care îl avem aici va primi un scor de 3, ceea ce înseamnă că nu are suficiente rezerve pentru a ajunge direct în Africa și va trebui să facă mai multe popasuri de alimentare și odihnă”, explică acesta.

Fiecare inel este dotat cu un cod de identificare. Datele sunt înregistrate la Centrala Ornitologică Română și corelate cu alte baze din Europa și Africa, oferind o imagine amplă a traseelor migratorii.

Aşadar, dacă sturzul nostru cântător va fi recapturat pe parcursul lungului său drum, ornitologul care îl identifică va şti că a pornit din România, într-o dimineaţă de toamnă, de pe pajiştile de la Liteni-Săvădisla, fiind inelat de Szabó D. Zoltán.

De ce sunt valoroase aceste pajiști

Pajiștile Liteni–Săvădisla fac parte dintr-un sit Natura 2000. Acestea păstrează o diversitate floristică impresionantă, cu specii rare de plante, oferă adăpost pentru păsări protejate precum ciocârlia de câmp, sfrânciocul roșiatic, dumbrăveanca sau acvila țipătoare mică şi susțin insecte polenizatoare și alte nevertebrate esențiale pentru echilibrul ecosistemului.

Pentru clujenii care au luat parte pentru prima dată la un astfel de eveniment, a fost o ocazie deosebită să vadă de aproape un călător înaripat aflat pe drum spre Africa.

Iar dacă nu aţi fost printre participanţi, dar v-am stârnit curiozitatea faţă de inelarea păsărilor, e mai bine să vă notaţi în calendar, pentru că mai e de aşteptat până în iunie când, an de an, Grupul Milvus inelează puii de barză din Vlaha şi Săvădisla.