Prima pagină » De prin Cluj » Sovietizarea, explicată de istorici români și slovaci

Sovietizarea, explicată de istorici români și slovaci

Procesul de sovietizare, analizat comparativ de istorici români și slovaci, la Cluj.

Articol editat de cristina.rusu, 18 septembrie 2025, 12:56

Sovietizarea e în atenția specialiștilor în istorie.

În perioada 17-19 septembrie, la Cluj, se desfășoară lucrările Comisiei Mixte de istorie Româno-Slovacă, ai cărei fondatori au fost profesorul Pompiliu Teodor din partea română și istoricul Milan Krajčovič din partea slovacă.

Acesta este rezultatul unei continuități a unui proiect mai vechi, ce a funcționat chiar din anii 70 -80. În cazul nostru a funcționat atunci Comisia Română -Cehoslovacă. După despărțirea Cehoslovaciei, au luat naștere comisiile Română -Slovacă și Română -Cehă. Proiectul fost reluat din 1995 și astăzi, suntem la 15 -a ediție. Prima întâlnire de după 89 a Comisiei Româno -Slovace a avut loc la Cluj, exact în urmă cu 30 de ani. A urmat apoi o întâlnire la Bratislava și de atunci aceste întâlniri s -au tot succedat, o dată în România, o dată în Slovacia, până în zilele noastre.

Despre ce este vorba de fapt?

Academia Română are o serie de contacte cu unele academii, mai ales ale țărilor vecine sau ale țărilor apropiate. Comisia Mixtă de istorie Româno-Slovacă se întrunește regulat odată la 2 ani, odată în România, odată în Slovacia. De fiecare dată, aceste comisii dezbat un anumit subiect.

Istoricul Radu Mârza, secretarul părții române a Comisiei Mixte Româno -Slovace: ”Tema de anul acesta este sovietizarea în istoria României și a Slovaciei. Procesul de sovietizare e o temă comună, spectaculoasă în același timp. Și, până la urmă, e și un pic o temă de actualitate, nu? În condițiile în care există tot felul de tentații totalitare în preajma noastră. Atunci e bine să revedem anumite momente mai complicate, pentru a înțelege mai bine prezentul. Această comisie își propune o abordare culturală a lucrurilor. Deci nu o abordare exclusiv de istorie politică, ci mai degrabă o abordare diversă. Atât din partea slovacă, cât și din partea română, există o prezentare a procesului sovietizării în general, în România, în Slovacia, într-o manieră comparatistă. După aceea există o prezentare a sovietizării în contextul culturii slovace contemporane sau sovietizarea în lumea universitară românească, chiar cazul Universității din Cluj, sau o prezentare despre modul în care este tratată istoria slavilor ca subiect istoric în epoca sovietizării, sau istorie socială, sau modul în care se derulează cercetările de istoria artei în acea epocă. Am ales subiecte care să fie și interesante, dar și dificile în același timp.”

Cine sunt participanții de anul acesta?

Radu Mârza: ”Mai mulți istorici din partea română de la Universitatea Babes -Bolyai, de la Facultatea de Istorie și Filosofie, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, de la Universitatea I Decembrie 1918 de la Alba Iulia, iar din partea slovacă sunt participanți de la Universitatea Matej Bel din Banská Bystrica, de la Muzeul Insurecției Naționale Slovace, tot de la Banská Bystrica și de la Universitatea Komenského din Bratislava. Lucrările au loc în clădirea centrală a Universității Babes -Bolyai, în spațiile Facultății de Istorie și Filosofie, la etajul 1. Lucrările sunt publice, se poate participa în măsura locurilor disponibile.”