Au cunoscut și partea întunecată a naturii: salvatorii clujeni, în mijlocul dezastrului de la Broșteni

Astăzi vorbim despre inundațiile de acolo și despre salvatorii de aici.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 5 august 2025, 15:33 / actualizat: 6 august 2025, 10:59

Fără să facem clasamente, e evident că ceea ce s-a întâmplat la Broșteni, în județul Suceava, reprezintă unul dintre cele mai mari dezastre naturale produse în ultimii ani la noi în țară.

Un mic pârâiaș care străbătea localitatea a ieșit din matcă și a inundat case, a distrus poduri, apele sale au ajuns, în unele cazuri, până la acoperișul locuințelor.

Astăzi vorbim despre inundațiile de acolo și despre salvatorii de aici, pentru că, mai multe echipe ale ISU Cluj au fost la fața locului și i-au ajutat pe oameni să treacă peste acest dezastru.

Mai întâi l-am întrebat pe reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, sublocotenentul Paul Olar, câți salvatori au fost trimiși la Broșteni:

Paul Olar: În urmă cu o săptămână, inundațiile au lovit cu putere mai multe localități din județele Suceava și Neamț. Astfel, pompierii clujeni s-au aflat la datorie pentru a oferi sprijin comunităților afectate.
Colegii mei au intervenit încă de luni, 28 iulie 2025, în localitatea Broșteni, unde au fost trimiși 15 pompieri care au încadrat un camion de intervenție, o barcă, un microbuz și două motopompe. Ulterior, aceștia au fost înlocuiți de alți 15 pompieri clujeni. Încă din primele momente, pompierii militari au intervenit neîntrerupt în sprijinul comunităților afectate.
Misiunile desfășurate pe parcursul săptămânii au inclus evacuarea apei din case și curți, îndepărtarea nămolului și a deșeurilor, sprijinirea persoanelor vulnerabile, distribuirea de apă potabilă, alimente și produse de strictă necesitate și deblocarea căilor de acces. În funcție de necesitățile operative și de ordinele primite, pompierii clujeni sunt pregătiți să plece din nou pe parcursul acestei săptămâni în județul Suceava. 

Continuăm discuția despre misiunea de salvare a băieților de la ISU Cluj cu sergentul major Daniel Nedelcu. Pentru el, participarea la o astfel de acțiune de salvare nu a fost ceva nou. În prima parte a acestui an el a mai participat la o astfel de misiune, desfășurată în județul Harghita.

Daniel Nedelcu (stg)

Totuși, de data aceasta, Daniel Nedelcu a fost primul care a anunțat că dorește să meargă la Broșteni, să ajute, pentru că el s-a născut și a crescut la Suceava, așadar foarte aproape de zona afectată de inundații:

Reporter: Domnule Nedelcu, bună ziua! Spuneți-ne cum a fost și ce a reprezentat pentru dvs. o astfel de misiune?

Daniel Nedelcu: A fost una dintre cele mai interesante misiuni la care am participat, deoarece oamenii din zonă chiar aveau nevoie de ajutor. Și m-am simțit bine că am fost în locul ăla și am putut să dau o mână de ajutor și mi-ar fi plăcut să pot să fac mai multe pentru ei.

Reporter: Ce-a însemnat pentru dvs. o astfel de intervenție chiar în județul Suceava, locul de unde proveniți?

Daniel Nedelcu: Aș putea zice că la fel ca o întoarcere acasă…Cu siguranță m-am gândit că sunt oameni printre care am trăit și m-am gândit că ar puteau, nu știu, să fie prieteni sau chiar rude de ale mele în situația respectivă și nu am stat prea mult pe gânduri când am luat decizia de a mă duce acolo.

Reporter: Cu ce sentiment ați rămas după o astfel de misiune? Ce v-a impresionat cel mai mult acolo?

Daniel Nedelcu: Trăirile pe care le-am avut acolo, amintirile și trăirile în mod special, deoarece imediat din a doua zi de misiüne ne-am gândit că noi suntem acolo pentru oamenii respectivi și trebuie să-i ajutăm. Noi ne vom termina misiunea în 2-3-5 zile cât va dura și noi ne vom întoarce la condițiile de acasă, de la noi, dar oamenii de acolo rămân și ei au o povară mult mai mare, pe un termen mult mai lung și chiar dacă oamenii din zona respectivă nu se plângeau, acceptau ceea ce s-a întâmplat, se simțea că e o tensiune în aer, negativă oarecum, și te marchează într-un fel sau altul.

Reporter: Cel mai important până la urmă e faptul că ați putut să ajutați, că prezența voastră acolo a însemnat ceva pentru oamenii din acea zonă.

Daniel Nedelcu: Da, e un sentiment foarte plăcut că poți să-i ajuți, dar oarecum, vrei, nu vrei, te pui în pielea lor și încerci să-ți imaginezi ceea ce trăiești și nu te face să te simți tot mai bine. Ne-am concentrat mai mult pe muncă și am încercat să lăsăm sentimentele astea la o parte, dar vrând-nevrând imaginile acelea te impactează, vezi dezastrele alea din imagini și din poze și îți imaginezi ce e acolo și alta e să le vezi cu ochii tăi, să mergi prin casele oamenilor, să mergi pe stradă, să le vezi  oarecum privirea din ochi și, nu știu… resemnarea.

Reporter: Probabil că se știe, la Broșteni au fost salvatori din mai multe zone ale țării. Mă gândesc că acolo, în fața dezastrului, acest fapt nu s-a văzut și ați reușit să fiți o mare echipă.

Daniel Nedelcu: Da, ne-am ajutat atât noi între noi ca și colegi, cât și pe oamenii respectivi și am încercat să găsim soluții și să le fim aproape atât cât putem și noi, să nu îi lăsăm singuri. Mă gândesc că e foarte important să răspundem într-un număr cât mai mare și atunci oamenii respectivi o să treacă mai ușor și mai rapid peste problemele prin care au trecut. 

A fost sergentul major Daniel Nedelcu, subofițer operativ la Detașamentul 1 Cluj-Napoca, proaspăt întors dintr-o misiune de salvare de la Broșteni, din județul Suceava, unde s-a născut și a crescut și unde a dorit în mod special să meargă și să-i ajute pe oamenii de acolo.

La Broșteni, prima echipa a salvatorilor de la ISU Cluj a fost coordonată de locotenentul Cosmin Gîrbau. Cu el vom discuta în cele ce urmează:

Reporter: Bună ziua! Ce a însemnat experiența trăită la Suceava?

Cosmin Gîrbău: O misiune în sprijinul cetățenilor, localnicilor de la Suceava. Pentru noi fiecare misiune îmseamnă oameni, nu înseamnăm doar intervenții. La Suceava, am văzut cât de afectați au fost oamenii, cum putem să intervenim în sprijinul lor în momentele imediat apropiate. Am fost acolo să ajutăm, să fim alături de localnici, de cei care aveau nevoie. Am muncit, o muncă grea dar și onoare pentru noi ca să îi ajutăm.

Reporter: Aveți vreo acțiune care v-a rămas în minte, știu eu, o misiune mai aparte, un moment mai special?

Cosmin Gîrbău: Nu am o intervenție anume, dar a fost o experiență care oricum te marchează. Când vezi oamenii cum își pierd tot ce-au muncit o viață întreagă, a fost marcant pentru noi, pentru echipă, să vedem oamenii care își pierd agoniseala de o viață întreagă în câteva ore, să rămâi aproape fără nimica. Dar totodată ne-a dat un sentiment de apartenență la comunitate, un sentiment de utilitate și responsabilitate.

Reporter: La un moment dat, mai multe televiziuni au difuzat o imagine cu pompierii care au salvat un cățeluș. Întâmplător, tocmai despre băieții de la Cluj a fost vorba. Povestiți-ne cum a fost acea operațiune. 

Cosmin Gîrbău: Mergeam din casă în casă să întrebăm localnicii de ce au nevoie și o femeie de la o casă ne-a zis: haideți, vă rog, că avem un câine blocat aici în spatele casei, este prins în nămol, dacă puteți să ne ajutați. Și am trimis doi colegi să vadă despre ce este vorba, au mers în spate, au văzut că este prins cu piciorușele în nămol, au mers, l-au scos, l-au spălat și… Era foarte speriat câinele, dar era în regulă.

Reporter: Știți ce s-a mai întâmplat apoi cu cățelul?

Cosmin Gîrbău: Au zis că nu era câinele lor și l-au dus colegii mei la altă casă. Au zis că este câinele unei vecine, deci efectiv de la apă a ajuns la ei în curte, în spatele casei, cum ar veni. L-am dus, cred că l-au dus la aparținători.

Reporter: Pentru dumneavoastră, ce a însemnat o astfel de misiune în care ați muncit zi de zi și spre deosebire de alte intervenții, o țară întreagă a putut să vadă cât de greu e să fii pompier.

Cosmin Gîrbău: Cel mai greu a fost să vedem suferința oamenilor, cum aveau casele afectate, pierderile materiale, mobilier, haine. Efectiv, unele case nu se mai puteau folosi. E vorba despre ce-au pierdut oamenii ăia, presiunea emoțională, noi trebuia să mergem să facem față psihic, să rămânem concentrați. Ne miram de fiecare casă, găseam câte una tot mai afectată ca cea dinainte.
În același timp, terenul era dificil, cu noroi adânc, intervențiile durau ore întregi. Am lucrat câte 12 ore pe zi, dar oamenii au fost recunoscători, ne-au mulțumit, ne-au servit cu sandwich-uri, cu ce au putut să ne servească, cu apă, ne-au ajutat, lucreau cot la cot cu noi, erau epuizați, erau unii speriați, amărâți și ne-au spus că simpla noastră prezență, că am venit acolo, le dă încredere și speranță.
Ne-au mulțumit, noi ne-am văzut de lucru în continuare și când am terminat intervenția, misiunea și ne-am îndreptat spre Cluj, am rămas cu un sentiment foarte, foarte mișto, foarte bun că am putut ajuta și despre asta e vorba, să ne facem datoria. 

Cosmin Gîrbău

Am încercat să vă prezentăm un mic episod din viața pompierilor, din acțiunile pe care le-au avut la Broșteni, în urma dezastrului produs de apele revărsate ale râului Bistrița.

Sunt Mihai Miclăuș și vă doresc și îmi doresc să nu ajungem niciodată să cunoaștem partea întunecată a naturii.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.