A murit Ion Iliescu
Marți, 5 august, a încetat din viaţă Ion Iliescu, cel mai controversat politician al României postcomuniste.

UPDATE: ora 19.35
Guvernul se reuneşte în această seară, la ora 19:30, în şedinţă la Palatul Victoria, după decesul fostului preşedinte Ion Iliescu.
Pe ordinea de zi se află aprobarea unei hotărâri de guvern privind declararea zilei de 7 august zi de doliu naţional.
În această seară a avut loc și o şedinţă a Comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat în onoarea fostului preşedinte, a anunţat Biroul de presă al Guvernului.
……………………………………………………………..
UPDATE: ora 19.00
Detaliile privind programul funeraliilor de stat vor fi comunicate în perioada următoare, se arată într-un comunicat al Guvernului, care transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați.
………………………………………………………………..
A preluat conducerea României după Revoluţia din 1989 şi a fost preşedinte în total timp de 10 ani. Numele lui este asociat cu Mineriada care a pus capăt protestelor din Piaţa Universităţii. Să nu uităm, în timpul mandatului său România a intrat în NATO şi s-a finalizat negocierea privind aderarea la Uniunea Europeană.
Astăzi a încetat din viaţă Ion Iliescu, cel mai controversat politician al României postcomuniste.
Ion Iliescu s-a născut în jud. Călăraşi în 3 martie 1930, într-o familie cu simpatii comuniste. Tatăl său a fost activist ilegalist în perioada pe care Lucian Boia o numeşte comunismul celor 1000: aşadar în anii ’30, când socialismul era mai degrabă o prezenţă simbolică în clasele defavorizate. A studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic din Bucureşti, completându-şi învăţătura la Universitatea din Moscova. Ion Iliescu vorbea limbile engleză şi rusă.
Urcuşuri şi coborâşuri
Ion Iliescu a intrat în Partidul Comunist la 23 de ani, ocupând diverse funcţii în organizaţii pentru tineret. A urcat în ierarhie până când, în 1965, a devenit membru al Comitetului Central, ocupând pentru un timp funcţia de şef al Departamentului de propagandă şi fiind, între 1967-1971, ministru al tineretului.
Era extrem de popular printre politicieni, chiar văzut ca posibil moştenitor al lui Ceauşescu, o situaţie care i-a adus deservicii: simţindu-se ameninţat, Ceauşescu l-a îndepărtat din funcţiile publice majore, fiindu-i atribuite poziţii în consiliile judeţene din Timiş şi Iaşi.
S-a speculat de mai multe ori că Iliescu l-a cunoscut pe Gorbaciov în perioada petrecută la
Moscova. El însuşi nu a recunoscut conexiunea, dar ,în 1981, în timpul vizitei lui Gorbaciov la
Bucureşti, Iliescu a fost trimis în afara capitalei: iarăşi, se crede, din teama lui Nicolae Ceauşescu.
Anul 1984 i-a adus lui Iliescu o altă serie de pierderi de funcţii: i s-a retras calitatea de membru al Comitetului Central, dar a fost eliberat şi de la conducerea Consiliului Naţional al Apelor. A condus Editura Tehnică până la Revoluţia din decembrie 1989.
Anii de după Revoluţie
A constituit Frontul Salvării Naţionale în decembrie 1989 şi, ca lider al formaţiunii politice, a preluat puterea. Totuşi direcţia pe care o avea în vedere nu prevedea întreruperea legăturilor cu Uniunea Sovietică şi nici renunţarea completă la instituţiile comuniste.
Primul acord internaţional semnat de România după căderea regimului comunist a fost cu Uniunea Sovietică, iar Silviu Brucan, un alt disident comunist, susţinea, la începutul lui 1990, că revoluţia a fost orchestrată de Iliescu împotriva lui Ceauşescu, nu împotriva comunismului.
În ianuarie 1990, Frontul Salvării Naţionale s-a declarat partid politic. Întrucât printre membrii săi se aflau foşti reprezentanţi din eşalonul secund al PCR, au izbucnit proteste aprobate de grupările din opoziţie. Protestele din Piaţa Universităţii au fost reprimate de minerii lui Miron Cozma, sosiţi la Bucureşti, cărora Iliescu le-a mulţumit mai apoi pentru implicare.
O altă controversă a mandatului său a fost amnistia pentru toţi cei care au săvârşit infracţiuni penalizabile cu mai puţin de 3 ani de închisoare. De asemenea, i-a graţiat pe acei membri ai Partidului Comunist care au aprobat reprimarea violentă a Revoluţiei.
A câştigat alegerile din 1992 cu 61% din voturi. Potrivit analiştilor politici, majoritatea voturilor au venit din zona rurală şi din partea muncitorilor din clasa de jos, dezorientaţi de climatul politic. Formaţiunea sa a trecut prin mai multe scindări, devenind în final Partidul Social Democrat de astăzi.
În timpul mandatului său au avut loc reforme sociale incipiente şi au fost stabilite relaţii cu Uniunea Europeană. Politica era însă dominată în continuare de partide comuniste şi naţionaliste, poreclite de opoziţie drept ”patrulaterul roşu de rezistenţă opusă oricăror reforme profunde”.
Ion Iliescu şi Mihai al României
Vizita în ţară a regelui Mihai a fost mult timp împiedicată de Ion Iliescu, care vedea o ameninţare în prezenţa fostului suveran. În 1999, când a fost adoptată o lege care ar fi acordat o indemnizaţie foştilor şefi de stat ai României, Ion Iliescu a acuzat că legea e creată în beneficiul regelui.
Ultimul mandat
În turul 2 al alegerilor din 1996, Ion Iliescu a fost depăşit la numărul de voturi de Emil Constantinescu. Iliescu a obţinut o poziţie de senator, conducând pentru următorii 4 ani Grupul parlamentar social democrat. A ajuns din nou preşedinte în 2000, când a câştigat alegerile
împotriva lui Corneliu Vadim Tudor.
În timpul acestui ultim mandat, România a aderat la NATO şi a finalizat negocierile de intrare în Uniunea Europeană, dar tot atunci a fost înfiinţat – în urma unor incidente de negaţionism – Comisia Internaţională de Studiere a Holocaustului în România.
După plecarea din Cotroceni, Ion Iliescu a fost ales preşedinte de onoare al Partidului Social Democrat: o funcţie fără autoritate reală, creată special pentru el.
În iunie 2009 a fost scos de sub urmărire penală în dosarul ”Mineriada 13-15 iunie 1990”, în care era acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului şi complicitatea la rele tratamente.
În 2017 a fost trimis în judecată în acelaşi dosar, procesul fiind suspendat în 2020, pe perioada pandemiei de coronavirus.
Viaţa de familie
Ion Iliescu s-a căsătorit în anul 1951. Soţia sa, Nina, a suferit de pierderi repetate de sarcină, iar cei doi nu au avut niciodată copii.
Starea de sănătate
Ion Iliescu a suferit de probleme cardiace cronice, pentru care se prezenta periodic la spitalul Elias din capitală. Fostul preşedinte a trecut prin intervenţii chirurgicale (ultima oară la Paris în 2017) şi i s-au montat mai multe stenturi. A fost internat în octombrie 2019, iar la alegerile prezidenţiale din acelaşi an a acuzat probleme de sănătate şi a solicitat urnă mobilă.
În 9 iunie 2025, Ion Iliescu a fost internat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Agrippa Ionescu din Bucureşti. În urma investigaţiilor, medicii i-au depistat probleme la nivelul plămânilor, situaţia fiind agravată de multiplele afecţiuni cronice asociate.
Ion Iliescu a încetat din viaţă la vârsta de 95 de ani.
Andreea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.