Prima pagină » Știri » Social » Transilvania » Transilvania pierde teren în faţa schimbărilor climatice

Transilvania pierde teren în faţa schimbărilor climatice

Soluțiile propuse de specialiștii de la USAMV:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 18 iulie 2025, 13:07

Suprafața agricolă în Câmpia Transilvaniei s-a redus cu aproximativ 10.000 de hectare în ultimele decenii, o scădere semnificativă care reflectă efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.

Oscilațiile mari de temperatură între zi și noapte, secetele prelungite și alternanța neregulată între ani climatici normali și ani cu abateri majore au modificat profund modul în care se face agricultură în regiune.

Profesorul universitar Teodor Rusu, decan al Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj, coordonează din 2008 cercetări pe această temă, folosind o rețea de microstații care monitorizează parametrii solului și ai atmosferei. Concluziile nu sunt încurajatoare: temperaturile medii anuale au crescut constant, iar regimul hidric a devenit instabil.

Dacă în secolul trecut mediile erau în jur de 9-10°C, începând cu 2008 vedem an de an temperaturi de peste 10°C, chiar spre 11°C în Câmpia Transilvaniei, spune profesorul.

Aceste schimbări au permis apariția unor culturi noi în regiuni în care, odinioară, nu s-ar fi imaginat. Soia, de exemplu, s-a extins dincolo de zona Apahida spre Podișul Someșan și Depresiunea Huedin. Dar adaptarea nu vine fără costuri: terenurile sunt tot mai vulnerabile la secetă, perioadele fără precipitații depășesc 45 de zile, iar solul nu mai reușeşte să acumuleze apă suficientă în profunzime.

Mai grav, amplitudinea termică între zi și noapte a crescut periculos, uneori ajungând la 30°C, un semn al deșertificării.

Apa din sol, un excelent termoregulator, lipsește din ce în ce mai mult. Iar lipsa ei afectează totul: de la microorganismele din sol, până la plante, animale și oameni, avertizează profesorul.

Soluțiile propuse de specialiștii de la USAMV vizează atât intervenții la scară mare, cât și măsuri aplicabile la nivel de fermă. Una dintre cele mai urgente propuneri este reintroducerea perdelelor forestiere în Câmpia Transilvaniei, unde gradul de împădurire a scăzut dramatic, la sub 6%.

Perdelele forestiere ar putea reduce amplitudinea termică și ar ajuta solul să rețină apa. Le-aș compara cu autostrăzile din agricultură, ar fi la fel de necesare, Teodor Rusu.

Pe termen mediu și lung, soluția sustenabilă este agricultura conservativă, o formă de agricultură regenerativă care se bazează pe trei piloni:

1. Acoperirea solului cu resturi vegetale pentru a reduce evapotranspirația și a păstra umiditatea;

2. Lucrări minime ale solului sau semănat direct, care să păstreze mulciul și structura solului;

3. Rotația culturilor pe minimum 4-5 ani, pentru a folosi mai eficient apa și nutrienții solului.

Fermierii români sunt însă reticenți la aceste metode, din cauza lipsei de echipamente moderne, a unei perioade de tranziție imprevizibile și, mai ales, din cauza lipsei de informaţii. “Consultanţa agricolă s-a desfiinţat în 2016, ceea ce, consider eu, este unul dintre cele mai mari neajunsuri la nivel național. Fără consultanță agricolă, transferul de cunoștințe către fermieri este lent și fragmentar”, subliniază Teodor Rusu.

Reducerea suprafeței cultivate cu 10–20% în Câmpia Transilvaniei, observată în ultimele decenii, este un semnal de alarmă. În unele cazuri, terenurile au fost transformate în livezi; în altele, au fost abandonate și lăsate să se degradeze.

Stoparea declinului terenurilor agricole presupune măsuri urgente. Se pot lua la nivel de fermă, dar cu adevărat eficiente sunt cele gândite regional sau național. Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, sunt o realitate – și Transilvania le simte din plin, conchide profesorul Teodor Rusu.