Poemele de luni: Poetul și criticul literar Ion Pop
Este cetățean de onoare al municipiul Cluj-Napoca din 2017 și al Județul Maramureș din 2018.
Articol editat de cristina.rusu, 30 iunie 2025, 14:45
“…Ca să urci trebuie să ai o bibliotecă. Eu mi-am făcut-o singur, prin ani, și s-au adunat atâtea rafturi încât chiar trebuie să urc spre unele dintre cărți și, prin ele, deasupra mea. Dar și să cobor, dus cumva de mână, de marii autori. De pe scara bibliotecii poți vedea mai departe și mai adânc. Te mai poți și împedica uneori, desigur. Zisa scară e, ca și evident, și o trimitere la scara valorilor, a judecății critice despre ceea ce ai citit în acest spațiu privilegiat, plin de ecouri și întrebări” afirmă într-un interviu din România Literară, criticul, poetul, traducătorul, academicianul Ion Pop născut la 1 iulie 1941 în Mireșul Mare, județul Maramureș.
Este absolvent al liceului Emil Racoviță din Cluj-Napoca și al Universității Babeș Bolyai, Facultatea de Filologie, secția română.
A debutat cu versuri în revista Steaua în anul 1959 și editorial cu ”Propunere pentru o fântână” în anul 1966.
A fost cadru universitar și decan al Facultății de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca între anii 1972 și 2007 și director al Centrului Cultural Român de la Paris din 1990 până în 1993. A condus revista studențească Echinox din 1969 până în 1983.
Publică mai multe volume de poezie: Propuneri pentru o fântână, Biata mea cumințenie, Gramatică târzie, Soarele și uitarea, Amânarea generală, Descoperirea ochiului, Elegii în ofensivă, Litere și albine, În fața mării, Casa scărilor, Poeme – 1966-2015, Lista de așteptare, Ferestre, antologie, 1966-2021, critică și istorie literară: Avangardismul poetic românesc, Poezia unei generații, Nichita Stănescu – spațiul și măștile poeziei, Lucian Blaga. Universul liric, Lecturi fragmentare, Jocul poeziei, Avangarda în literatura română, A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei, Introducere în avangarda literară românească, «„Echinox”. Vocile poeziei, Scara din bibliotecă, Poezia românească neomodernistă,
Publică, de asemenea, lucrări cu conținut publicistic: Ore franceze, Interviuri. Între biografie și bibliografie, Dezordinea de zi, corespondență: Ore, zile, ani de prietenie. Corespondență Ion Pop-Mircea Zaciu. 1964-2000, dar și traduceri vaste din marii scriitori francezi.
A coordonat Dicționarul analitic de opere literare românești, a realizat antologia Poeții revistei Echinox și este coordonator al revistei Caietele avangardei, editată de Muzeul Național al Literaturii Române din București.
Primește de-a lungul carierei mai multe premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică în anii 1973, 1985, 2001, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru publicistică, Premiul B. P. Hașdeu al Academiei Române, Premiul Nichita Stănescu pentru critică şi istorie literară, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor la Festivalul Internațional de Poezie Nichita Stănescu, Premiul pentru exegeză blagiană, Premiul Cartea Anului, critică şi istorie literară, al Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj, Premiul Naţional de Literatură al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Naţional Tudor Arghezi pentru critică, Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj.
În anul 2000 este distins cu Ordinul Național pentru merit în gradul de Ofițer și Les Palmes Académiques – Ministerul Culturii din Franța în anul 2001.
Deține titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Târgu-Mureș în 2009 și al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Filiala Universității din Baia Mare în 2018.
Este cetățean de onoare al municipiul Cluj-Napoca din 2017 și al Județul Maramureș din 2018.
“E nevoie de o ieșire într-un univers mai luminos, mai liber, fie că este vorba de recâștigarea unei sensibilități elementare copilărești – cum spunea Arghezi că el n-a făcut nimic altceva decât să se joace. În ultimă instanță, jocul este o expresie a unei libertăți de creație” afirmă criticul Ion Pop despre importanța ludicului care stă la baza forței creatoare și a vieții.
“Sensibilitatea sa delicată, pudibonderia feciorelnică şi un anume răsfăţ şi ingenuitate ne inspirau o afecţiune vecină cu un soi de adoraţie profană” îl descrie Petru Poantă care ne plasează o invitație imediată spre lectura poemelor lui Ion Pop.
Urcarea cărților
De câteva zile am început să-mi urc
în pod o parte din cărțile stivuite
în jurul biroului din bibliotecă, –
de câțiva ani deja
mă simțeam în mijlocul lor
ca Viena, pe vremuri, sub stare de asediu.
Au fost ziduri cândva, contraforturi inexpugnabile,
m-au chiar apărat.
Carnea-i, vai, tristă, oricum,
deși nu le-am citit pe toate.
De-acum, vor sta acolo,-ntr-un fel de cer,
cu-atâtea, deasupra mea,
stele noi, vechi.
Și eu, dedesubt, cu biata lege morală
zăcând în mine.
Oră
Citind, citind, tot citind,
am observat că mai toți poeții italieni
se așează, când scriu, într-un peisaj.
Le place murmurul de frunze, se lasă prinși
în jocurile luminii, ale apei,
în pacea știută, de sub măslini, –
nu vor să rămână mai niciodată singuri
și-abia într-un târziu și din când în când
aduc vorba și despre ei.
Credeam că le sunt rudă apropiată.
De nu m-ar vedea nimeni în ora asta,
când pe un țărm al lor
am rămas numai eu și cu umbra mea
și foarte tăcut, doar ca să am un prieten,
iau apă cu un pahar din mare.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.