Poemele de luni: Dinu Flămând

Dinu Flămând este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj din anul 1970.

Articol editat de cristina.rusu, 23 iunie 2025, 12:04

“Numesc mare cultură tot ceea ce a produs mai bun inteligența omului atunci când și-a asociat și sensibilitatea la raționalitate. Este un teritoriu indefinit, care te primește în spațiul lui numai dacă te-ai pregătit să fi acceptat. Dar dacă nu ai intrat niciodată în acest spațiu, ai trăit degeaba. Asta e sigur. Disprețul arătat în aceste decenii unui fabulos trecut de experiențe sensibile, marea moștenire de culturi milenare, e la fel de nociv ca tăierea pădurilor sau ca sufocarea Gropii Marianelor, cu milioanele noastre de tone de plastic bine mărunțite, ca să le înghită balenele acolo în infernul apelor” afirmă poetul, eseistul, traducătorul, criticul literar, diplomatul Dinu Flămând, născut la 24 iunie 1947 în Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud.

Este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj din anul 1970.

Dinu Flămând/ wikipedia

A fost membru întemeietor al cenaclului și al revistei Echinox.

A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București printre care Amfiteatru și Secolul 20.

În anul 1971 este transferat disciplinar de la Centrala cărții pentru că a refuzat să participe la acțiunea de epurare ideologică a cărților.

În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, unde realizează emisiuni radiofonice despre  regimul de opresiune din România.

Locuiește până în 2010 în Franța unde lucrează ca jurnalist bilingv la Radio France Internationale timp de trei decenii.

Din august 2011 devine consilier al Ministrului de externe iar în 2013 ministru consilier la Ambasada României de la Paris.

Opera sa vastă conține volume de poezie: Apeiron, Altoiuri, Stare de asediu, Viață de probă, Migrația pietrelor, Frigul intermediar, Umbre și faleze, Om cu vâslă pe umăr, Scaun la fereastră, eseuri: Introducere în opera lui G. Bacovia, Ascunsul Bacovia, Intimitatea textului, dar și traduceri riguroase ale operelor unor mari scriitori precum Fernando Pessoa sau Antonio Antunes.

În data de 25 mai 2010 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de vest „Vasile Goldiș” din Arad. Este cetățean de onoare al mai multor localități între care al comunei natale.

Semnează peste 45 de traduceri în română din limbile: franceză, italiană, spaniolă și portugheză.

Poemele sale au fost, de asemenea, traduse în multe limbi de circulație internațională, fiind prezent în numeroase antologii străine.

Primește mai multe premii: Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Premiul Academiei Române pentru poezie, Premio de poesia Nuevo Siglo de Oro, Circulo de Poesia, Ciudad de Mexico, Premiul Tudor Arghezi pentru Opera Omnia.

“Vine o vreme când trebuie să găsești un limbaj în care crezi că te exprimă, chiar dacă nu e absolut original, dar destul de potrivit să spui ce te doare și cu ce nu ești de acord; în puțina bucată de timp care ți-a rămas, din foarte puțina bucată de viață ce ți s-a atribuit. El trebuie să intrige și să provoace, nu să gâdile orgoliile și nici să se afle doar în treabă” ne provoacă Dinu Flămând spre a ne privi în oglinda ce ne poate arăta calea spre noi înșine.

Cămașa murdară

În timp ce-mi schimb cămașa murdară,

în timp ce-mi mestec necazul acrit,

în timp ce mormăi și se sperie

păianjenul de pe galerie,

în timp ce scotocesc printre boarfe

îmi zăresc

jumătate de față în oglinda furnirului

de pe ușa dulapului,

iar în spatele meu demoni mărunți,

șobolanii suri ai singurătății

chicotesc și scot limba la mine

convinși că nimeni nu-i vede.

Poemul circular

Despărțindu-ne, îmi lași în pori miligrame din precipitatul misterului care te anunță; iată,

mă cuprinde o epidemie de seară, boală de piele a norilor – muzică violentă.

Intru de-a valma într-un somn apocrif lăsând o parte să te-nsoțească precum o culoare

casnică, pas cu pas, în bucătărie unde îți bei cafeaua, sub duș, în iarba de pe tavan care te răsfață.

Duci o câmpie în mănușile atârnate de gât: ciorile, trenul cu navetișți, tinerețea cea neglijabilă.

Cine eșți tu care te scalzi de două ori în aceleași lacrimi?

Și lacrima cine ți-o taie pe o lamelă de microscop?

Te presupun în straturile geologice ale aerului cu toată vâlva părului tău, cu tot astigmatismul ochilor mei îndeobște gemeni.

Cine eșți tu, cea pe care o pierd cum numai

Spartacus își pierduse încrederea în feudalismul cel timpuriu, viitorul de aur?

Cine eșți tu, echinox al avarului,

secret al planetelor astăzi aliniate

din care popoarele așteaptă schimbări sociale?

Cine eșți tu, polen înghețat, încât despărțindu-ne îmi lași în pori miligrame din precipitatul misterului care te anunță?

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.