Ascultă Radio România Cluj Live

“Se va forma un lac sărat, ca la Cojocna”: ce spune expertul geolog despre situaţia de la Praid

Un lac în loc de mină.

“Se va forma un lac sărat, ca la Cojocna”: ce spune expertul geolog despre situaţia de la Praid
Foto: facebook Apele Române Mureș

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 4 iunie 2025, 10:48 / actualizat: 4 iunie 2025, 15:56

“Se va forma un lac sărat, ca la Cojocna”: ce spune expertul geolog despre situaţia de la Praid

Sub dealurile din Praid, situaţia minei de sare a devenit ireversibilă. Ploile torențiale din ultimele săptămâni au crescut debitul pârâului Corund de peste 100 de ori, iar apele s-au infiltrat în zona de exploatare a masivului de sare, transformând salina într-un pericol major pentru localnici.

În ciuda optimismului exprimat public de autorități, semnalele din teren indică o altă realitate: mina este, cel mai probabil, compromisă definitiv.

Un colos fragil în fața naturii

Masivul de sare din Praid este un corp vertical, numit diapir, cu sute de metri înălțime, care s-a format sub presiunea sedimentelor din Bazinul Transilvaniei asupra sării”, explică conf. univ. dr. Nicolae Har, directorul Departamentului de Geologie de la Universitatea Babeș-Bolyai. Masivul de sare este o structură veche și stabilă… până la un punct. În jurul său se află formațiuni vulcanogene ușor de erodat, iar fragmentele acestora – purtate de ape – pot avea un efect abraziv.

 

Facebook Meteoplus

Situaţia de acum nu este o surpriză pentru specialiști, problemele de infiltrații de apă au fost cunoscute de-a lungul anilor.

Din câte știu, mina a fost închisă temporar de mai multe ori. Probabil din cauza infiltrațiilor, dar motivele nu au fost întotdeauna făcute publice de către Salrom”, adaugă geologul Nicolae Har.

Ceea ce se întâmplă acum putea fi, dacă nu evitat, măcar întârziat. O măsură evidentă ar fi fost devierea pârâului Corund, care traversează zona masivului de sare.

Bypass-ul ar fi trebuit realizat atunci când au apărut primele infiltrații. Era singura soluție care putea încetini procesul”, spune Nicolae Har.

Dar eu cred că situaţia exploatării, situaţia cavităţilor din subteran, traversarea în partea sudică a masivului de sare printr-un canion de către râul Corund, sunt niște condiţii care mai devreme sau mai târziu ar fi dus la surparea acestei mine. Acest fenomen nu este unic în lume, s-a întâmplat la multe mine de sare care sunt în conservare sau închise tocmai pentru că prezintă grade de siguranţă reduse. Deci nu e o chestiune care se întâmplă numai la noi, iar mai devreme sau mai târziu s-ar fi întâmplat.

Mina se topește, la propriu

Din momentul în care apele au început să se infiltreze masiv în subteran, procesul de distrugere a devenit ireversibil. Pilierii de siguranță din interiorul minei, realizați din sare, sunt acum supuși unui proces continuu de dizolvare.

Apa dizolvă sarea foarte ușor. Volumul mare de apă va slăbi structurile de susținere și acoperișul minei. Este un proces ireversibil”, avertizează geologul.

 

 

În teren, efectele sunt vizibile deja: au apărut gropi de tip pâlnie, unele uscate, altele umplute cu apă. Aceste prăbușiri locale sunt doar începutul.

Vor mai apărea astfel de structuri, iar când două pâlnii se unesc, colapsul se accelerează. E inevitabil”, subliniază Nicolae Har.

Devierea pârâului Corund, începută în aceste zile, este o măsură tardivă dar necesară.

Dacă nu ar fi deviat, Corundul s-ar transforma într-un râu cu apă sărată, cu impact ecologic major asupra zonei”, Nicolae Har.

Iluziile salvării

În ciuda acestor date clare, discursul public este încă marcat de promisiuni de „salvare” a minei. Se vorbește despre extragerea apei sărate din subteran, despre refacerea infrastructurii turistice, despre reluarea exploatării. Toate acestea sunt, în opinia geologului, fantezii periculoase.

Extragerea saramurii ar putea duce la prăbușiri și mai grave. Și ce facem cu zecile de mii de metri cubi de apă sărată scoasă de acolo? Ar fi un dezastru ecologic.

Un lac în loc de mină

Viitorul salinei pare deja scris: se va forma un lac sărat. Colapsul e inevitabil. Eu nu cred că se va mai permite accesul în subteran, nici pentru exploatare, nici pentru turism. Mina este compromisă definitiv (ceea ce este într-adevăr o problemă pentru economia locală, fiindcă erau locuri de muncă legate de turism, legate de exploatarea sării); dar trebuie să acceptăm că natura-şi recuperează teritoriile pe care noi vrem să i le luăm.

 

Salina Praid

Cred că asta se întâmplă, cunoaştem din păcate exemple asemănătoare: la noi sunt surpările de la Ocna Mureş care s-au datorat exploatării sării.

De asemenea Ocnele Mari şi Ocnele Mici din Vâlcea, unde zonele respective au rămas surpate şi sunt monitorizate. Acestea sunt de la noi din ţară. Dar pe internet citeam articole privind unele surpări, de exemplu la o mină de talc din Austria, deci sunt cunoscute astfel de consecinţe legate de exploatările miniere. Ele se gestionează în funcţie de situaţia locală, însă sunt niște probleme care sunt definitive.

Nu se mai poate face nimic acolo unde apar astfel de surpări decât să se protejeze prin interzicerea accesului, iar natura să-şi urmeze cursul. Trebuie să ne conformăm cu aceste legi ale naturii, ale fizicii şi ale chimiei.

Este o situaţie delicată şi grea, dar trebuie să ne concentrăm pe ce poate să fie salvat”, spune Nicolae Har.

 

 

CITEȘTE ȘI: La Praid au început lucrări de urgenţă pentru salvarea salinei!

 

 

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebookX și instagram.

 

ONG-urile ies împreună într-o seară dedicată lor
Reportaje miercuri, 23 iulie 2025, 13:44

ONG-urile ies împreună într-o seară dedicată lor

Unde-s mulți, puterea crește, iar ONG-urile au nevoie de toată puterea pentru a-și îndeplini obiectivul major, acela de a face lumea măcar un...

ONG-urile ies împreună într-o seară dedicată lor
Părinți plecați, copii singuri!
Reportaje vineri, 18 iulie 2025, 08:28

Părinți plecați, copii singuri!

Aproape un sfert dintre copiii din România au trăit experienţa separării îndelungate de părinţii care au plecat la muncă în străinătate....

Părinți plecați, copii singuri!
Pe drum de poveste la Muntele Găina
Reportaje joi, 17 iulie 2025, 12:22

Pe drum de poveste la Muntele Găina

Tradiția reînvie pe Muntele Găina!   Târgul de Fete din acest an se va desfășura în 19 și 20 iulie. Sărbătoarea populară va aduna din...

Pe drum de poveste la Muntele Găina
Muzeul Păpușilor: artă, basm și tradiție
Reportaje marți, 15 iulie 2025, 15:50

Muzeul Păpușilor: artă, basm și tradiție

Prinți și prințese din spectacolele Teatrului de Păpuși „Puck”, precum și decoruri și elemente de scenografie pot fi admirate în această...

Muzeul Păpușilor: artă, basm și tradiție
Reportaje marți, 15 iulie 2025, 00:00

Scriitoarea norvegiană Kathrine Nedrejord: Literatura poate arăta lucruri care au nevoie să fie schimbate

S-a aflat la Cluj în luna mai Kathrine Nedrejord, scriitoare și dramaturgă norvegiană de origine sami, autoare de literatură pentru adulți,...

Scriitoarea norvegiană Kathrine Nedrejord: Literatura poate arăta lucruri care au nevoie să fie schimbate
Reportaje duminică, 13 iulie 2025, 00:00

EDUPASS – Pașaport pentru carieră, la Radio Cluj

Inițiat anul trecut de Fundația Părinți din România, EDUPASS – (Pașaport pentru carieră) este un proiect educațional inovator, dedicat...

EDUPASS – Pașaport pentru carieră, la Radio Cluj
Reportaje sâmbătă, 12 iulie 2025, 00:00

Scriitorul italian Alessandro Perissinotto: Încerc mereu să readuc la viață amintiri uitate

Alessandro Perissinotto (n. 1964, Torino, Italia) este scriitor și profesor universitar. A studiat literele după ce inițial absolvise un institut...

Scriitorul italian Alessandro Perissinotto: Încerc mereu să readuc la viață amintiri uitate
Reportaje joi, 10 iulie 2025, 12:17

Vara la Hoia: descoperă meșteșuguri de vacanță în Tabăra Etnografică 

În inima naturii, la marginea pădurii Hoia, ce mici pot să petreacă în această vacanță săptămâni de poveste, tradiție și bucurie în...

Vara la Hoia: descoperă meșteșuguri de vacanță în Tabăra Etnografică