“Se va forma un lac sărat, ca la Cojocna”: ce spune expertul geolog despre situaţia de la Praid
Un lac în loc de mină.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 4 iunie 2025, 10:48 / actualizat: 4 iunie 2025, 15:56
“Se va forma un lac sărat, ca la Cojocna”: ce spune expertul geolog despre situaţia de la Praid
Sub dealurile din Praid, situaţia minei de sare a devenit ireversibilă. Ploile torențiale din ultimele săptămâni au crescut debitul pârâului Corund de peste 100 de ori, iar apele s-au infiltrat în zona de exploatare a masivului de sare, transformând salina într-un pericol major pentru localnici.
În ciuda optimismului exprimat public de autorități, semnalele din teren indică o altă realitate: mina este, cel mai probabil, compromisă definitiv.
Un colos fragil în fața naturii
„Masivul de sare din Praid este un corp vertical, numit diapir, cu sute de metri înălțime, care s-a format sub presiunea sedimentelor din Bazinul Transilvaniei asupra sării”, explică conf. univ. dr. Nicolae Har, directorul Departamentului de Geologie de la Universitatea Babeș-Bolyai. Masivul de sare este o structură veche și stabilă… până la un punct. În jurul său se află formațiuni vulcanogene ușor de erodat, iar fragmentele acestora – purtate de ape – pot avea un efect abraziv.

Facebook Meteoplus
Situaţia de acum nu este o surpriză pentru specialiști, problemele de infiltrații de apă au fost cunoscute de-a lungul anilor.
„Din câte știu, mina a fost închisă temporar de mai multe ori. Probabil din cauza infiltrațiilor, dar motivele nu au fost întotdeauna făcute publice de către Salrom”, adaugă geologul Nicolae Har.
Ceea ce se întâmplă acum putea fi, dacă nu evitat, măcar întârziat. O măsură evidentă ar fi fost devierea pârâului Corund, care traversează zona masivului de sare.
„Bypass-ul ar fi trebuit realizat atunci când au apărut primele infiltrații. Era singura soluție care putea încetini procesul”, spune Nicolae Har.
“Dar eu cred că situaţia exploatării, situaţia cavităţilor din subteran, traversarea în partea sudică a masivului de sare printr-un canion de către râul Corund, sunt niște condiţii care mai devreme sau mai târziu ar fi dus la surparea acestei mine. Acest fenomen nu este unic în lume, s-a întâmplat la multe mine de sare care sunt în conservare sau închise tocmai pentru că prezintă grade de siguranţă reduse. Deci nu e o chestiune care se întâmplă numai la noi, iar mai devreme sau mai târziu s-ar fi întâmplat.”
Mina se topește, la propriu
Din momentul în care apele au început să se infiltreze masiv în subteran, procesul de distrugere a devenit ireversibil. Pilierii de siguranță din interiorul minei, realizați din sare, sunt acum supuși unui proces continuu de dizolvare.
„Apa dizolvă sarea foarte ușor. Volumul mare de apă va slăbi structurile de susținere și acoperișul minei. Este un proces ireversibil”, avertizează geologul.
În teren, efectele sunt vizibile deja: au apărut gropi de tip pâlnie, unele uscate, altele umplute cu apă. Aceste prăbușiri locale sunt doar începutul.
„Vor mai apărea astfel de structuri, iar când două pâlnii se unesc, colapsul se accelerează. E inevitabil”, subliniază Nicolae Har.
Devierea pârâului Corund, începută în aceste zile, este o măsură tardivă dar necesară.
„Dacă nu ar fi deviat, Corundul s-ar transforma într-un râu cu apă sărată, cu impact ecologic major asupra zonei”, Nicolae Har.
Iluziile salvării
În ciuda acestor date clare, discursul public este încă marcat de promisiuni de „salvare” a minei. Se vorbește despre extragerea apei sărate din subteran, despre refacerea infrastructurii turistice, despre reluarea exploatării. Toate acestea sunt, în opinia geologului, fantezii periculoase.
„Extragerea saramurii ar putea duce la prăbușiri și mai grave. Și ce facem cu zecile de mii de metri cubi de apă sărată scoasă de acolo? Ar fi un dezastru ecologic.”
Un lac în loc de mină
„Viitorul salinei pare deja scris: se va forma un lac sărat. Colapsul e inevitabil. Eu nu cred că se va mai permite accesul în subteran, nici pentru exploatare, nici pentru turism. Mina este compromisă definitiv (ceea ce este într-adevăr o problemă pentru economia locală, fiindcă erau locuri de muncă legate de turism, legate de exploatarea sării); dar trebuie să acceptăm că natura-şi recuperează teritoriile pe care noi vrem să i le luăm.

Salina Praid
Cred că asta se întâmplă, cunoaştem din păcate exemple asemănătoare: la noi sunt surpările de la Ocna Mureş care s-au datorat exploatării sării.
De asemenea Ocnele Mari şi Ocnele Mici din Vâlcea, unde zonele respective au rămas surpate şi sunt monitorizate. Acestea sunt de la noi din ţară. Dar pe internet citeam articole privind unele surpări, de exemplu la o mină de talc din Austria, deci sunt cunoscute astfel de consecinţe legate de exploatările miniere. Ele se gestionează în funcţie de situaţia locală, însă sunt niște probleme care sunt definitive.
Nu se mai poate face nimic acolo unde apar astfel de surpări decât să se protejeze prin interzicerea accesului, iar natura să-şi urmeze cursul. Trebuie să ne conformăm cu aceste legi ale naturii, ale fizicii şi ale chimiei.
Este o situaţie delicată şi grea, dar trebuie să ne concentrăm pe ce poate să fie salvat”, spune Nicolae Har.
CITEȘTE ȘI: La Praid au început lucrări de urgenţă pentru salvarea salinei!
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.