Transilvania este mai puțin expusă riscului de cutremur major

Ne asigură conf. univ. dr. Nicoleta Brișan, de la Facultatea de Stiința și Ingineria Mediului a UBB.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 iunie 2025, 12:33

Transilvania este mai puțin expusă riscului de cutremur major – ne asigură conf. univ. dr. Nicoleta Brișan, de la Facultatea de Stiința și Ingineria Mediului a UBB.

Conf. univ. dr. Nicoleta Brișan: În ultima vreme, deși numărul seismelor de magnitudine mică a fost ridicat, ne situăm într-o medie a celor cu magnitudini între 2 – 4,5, în jur de 15 pe lună. Suntem în limite normale, iar faptul că există aceste descărcări mici nu e rău, pentru că energia acumulată se descarcă progresiv. Cantitatea de energie dă și magnitudinea cutremurului, iar în zona Vrancea, odată la 2-3 ani, se produce un seism peste 5 pe scara Richter. Totuși, distrugătoare sunt doar cele peste 7, așa cum au fost în 1940 și în 1977. De reținut că scara Richter este logaritmică, iar între un cutremur de 6 grade și unul de 7 e o mare diferență.
În afara seismelor cu origine subcrustală din Vrancea vorbim doar despre falii, rupturi adânci în scoarța terestră pe care se produce mișcare. Sigur că au și acolo loc descărcări care pot produce seisme de maximum 6,5 grade Richter. Destul de mult, dar nu catastrofal.
Contează mult adâncimea la care se produc mișcările, iar efectul depinde de rezistența clădirilor, de comportamentul oamenilor, de momentul producerii. Există sisteme de alertă, firește, dar ele ne pun în gardă cu prea puțin timp înainte, de ordinul secundelor, ceea ce îți dă eventual timp să oprești alimentarea cu gaz și curent.

– E adevărat că munții Carpați limitează în Ardeal efectele cutremurelor din zona Vrancea?

Conf. univ. dr. Nicoleta Brișan: Da, este adevărat, pentru că în adâncime există un fel de pinteni care încetinesc undele seismice propagate prin substratul geologic. Mai mult, cutremurele din Vrancea au o direcție de propagare spre nord-est și sud-vest, deci și din această perspectivă Transilvania este protejată.

– După 1977 s-au impus în construcții niște norme de siguranță la cutremur extrem de stricte. S-au păstrat ele până acum?

Conf. univ. dr. Nicoleta Brișan: Da, avem normative în funcție de zonă. Cele pentru București sunt diferite de cele pentru Cluj, de pildă, fiindcă intensitatea seismelor în Capitală este cu totul alta. Trebuie să facem și diferența între intensitate și magnitudine. Intensitatea evaluează doar efectele la suprafață, deci în fiecare zonă un cutremur are o singură magnitudine, dar mai multe intensități, care depind de poziție, de distanța epicentrală și de orice ar putea să influențeze propagarea undelor și efectele mișcării la suprafață.

– Care este cel mai potrivit material din punct de vedere al rezistenței la cutremur din care ne putem face o casă?

Conf. univ. dr. Nicoleta Brișan: Nici într-un caz beton, ci un material cu o bună elasticitate, care să preia forțele. Hai să spunem lemnul.

Dan Horea

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, X și instagram.