Prima pagină » Reportaje » Tradiţii, izolare digitală şi aşteptări: Conclavul cardinalilor începe la Vatican

Tradiţii, izolare digitală şi aşteptări: Conclavul cardinalilor începe la Vatican

Ce fel de papă așteaptă lumea?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 mai 2025, 16:07

Miercuri, 7 mai, la Vatican se deschide Conclavul cardinalilor, unul dintre cele mai vechi și mai încărcate de simbolism procese electorale din lume. 133 de cardinali electori, toți sub 80 de ani, se reunesc în Capela Sixtină pentru a alege viitorul Suveran Pontif, într-un proces profund spiritual și riguros, ce prevede patru scrutinuri de vot în fiecare zi – două dimineața și două după-amiaza.

Despre desfăşurarea Conclavului și așteptările privind persoana noului Papă am discutat cu Daniel Avram, purtător de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice din Cluj.

Proceduri vechi, măsuri moderne

Conclavul este unul din cele mai vechi şi mai conservatoare procese electorale din lume, totuşi acesta nu este complet imun la schimbări. Una dintre noutățile acestui an este blocarea semnalului telefonic pe teritoriul Vaticanului, o măsură luată pentru a asigura izolarea digitală a cardinalilor.

„Cred că e foarte bine ceea ce s-a decis cu această încetare a semnalului telefonic, pentru că ceea ce contează cu adevărat este conexiunea cu Dumnezeu. Cardinalii să aibă în ei lucrarea Sfântului Spirit şi prin această lucrare să aleagă noul Suveran Pontif„, consideră Daniel Avram.

Momentul începerii conclavului este marcat prin formula „extra omnes” – toți cei care nu au dreptul să participe sunt invitați să părăsească spațiul. Urmează o slujbă și o predică a părintelui Raniero Cantalamessa, după care încep sesiunile de vot. În fiecare zi a Conclavului, în jurul orei 12:00, lumea întreagă își îndreaptă privirea spre coșul care anunță prin fum alb sau negru rezultatul scrutinului.

Ce fel de papă așteaptă lumea?

Așteptările pentru noul Suveran Pontif sunt complexe:

„Nădăjduim că va fi aleasă persoana potrivită pentru timpurile pe care le trăim și pentru Biserica Catolică”, spune Daniel Avram. Modelele rămân clare: apropierea de oameni, smerenia, simțul umorului și implicarea în problemele internaționale, așa cum a demonstrat Papa Francisc.

„Ne dorim un om de rugăciune, un bun teolog, care să cunoască provocările actuale ale Bisericii. Apoi situația internațională este foarte complicată, războaiele se înmulțesc, iar Papa are un rol de pace și echilibru. În plus, lipsa preoţilor în țări precum Franța și Italia e o altă temă urgentă”, Daniel Avram.

Deși România nu este reprezentată direct în acest conclav – singurul cardinal greco-catolic român, Lucian Mureșan, având peste 80 de ani – Biserica Greco-Catolică simte o legătură profundă cu acest proces. „Noi contribuim la unitatea și bogăția Bisericii prin tradiția noastră, prin trăirea noastră, prin episcopii noştri martiri”, Daniel Avram.

Un alt subiect important pentru români, menționat de Daniel Avram, este unitatea pascală: „Nădăjduim să ajungem ca toți creștinii să sărbătorim Învierea Domnului la aceeași dată.”

Papabili și surprize

Deși presa speculează în privința cardinalilor „papabili”, Daniel Avram amintește că istoria a arătat deseori altceva: „Unii intră papabili și ies cardinali; alții, de care nu se vorbește, s-ar putea să fie aleși.”

Întrebat ce i-ar spune noului Suveran Pontif dacă ar avea câteva minute private, Daniel Avram răspunde cu simplitate: „L-aș întreba cum pot fi un bun credincios. L-aș ruga să nu mă uite în rugăciunile lui. Și i-aș spune că-l așteptăm în România.”