Prima pagină » Știri » Social » Ce mai sunt și mai pot face sindicatele în România de astăzi?

Ce mai sunt și mai pot face sindicatele în România de astăzi?

Răspunde liderul BNS, Dumitru Costin.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 mai 2025, 12:07

Ce mai sunt și mai pot face sindicatele în România de astăzi? Răspunde liderul BNS, Dumitru Costin:

Pe lângă noi mai sunt patru confederații sindicale: Cartel Alfa, CNSLR Frăția, Confederația Sindicatelor Democrate din România și Confederația Meridian.
40% din lucrătorii pe care îi reprezentăm noi, la BNS, vin din companii cu capital privat, 30% din companii cu capital majoritar de stat, dar 70% avem în mediul economic concurențial și doar 30% lucrători în sectorul bugetar.
Avem lucrători din industria de automobile, componente și subansamble auto, din energie, din serviciile de transport, din servicii portuare, în care sunt 90% operatori privați.
Nu trebuie să uităm momentul 2011, când lucrătorii din România au primit două lovituri de grație. O modificare brutală a Codului Muncii și întregul ansamblu de legi care reglementează dialogul social, începând cu organizarea sindicatelor, patronatelor și negocierile colective, care au introdus foarte multe restricții.
Guvernul României, în 2011, în legile pe care le-a aprobat prin asumarea răspunderii, a introdus restricții în libertatea de asociere pentru milioane de lucrători din firme mici. Trebuie spus că peste 600.000 dintre firme au sub 15 lucrători, iar legea prevede, în mod explicit, restricții în organizare.
Pe de altă parte, au fost eliminate instrumente esențiale într-o economie de piață, cum ar fi negocierile colective. Valoarea adăugată se redistribuie pe două căi: politica fiscală a țării și negocierile colective între reprezentanții capitalului și reprezentanții lucrătorilor. Or, ei au exclus dreptul la negocierea unui contract colectiv de muncă la nivel național și, ca atare, au lăsat sute de mii de firme fără niciun referențial. Asta a permis ca angajatorii din firme mici și mijlocii să treacă pe repede înainte la foarte multă muncă la gri. De asta avem un număr uriaș de lucrători plătiți pe salariu minim.
BNS are cca 300.000 de membri, iar totalul sindicaliștilor din România este de 1,5-1,6 milioane, adică cca un sfert din totalul angajaților, pentru că ceea ce s-a întâmplat în 2011 a lovit masiv în libertatea de asociere a lucrătorilor.
Mai este o problemă. Organizațiile ar trebui să le aparțină membrilor, nu liderilor, dar se întâmplă același fenomen ca în viața politică, anume liderii își însușesc structurile asociative și se transformă în proprietari.