Studiu UBB: de la aderarea la UE, salariile românilor s-au triplat
Un studiu al Universităţii 'Babeş-Bolyai' din Cluj-Napoca relevă faptul că de la aderarea României la UE, salariul mediu net s-a triplat, dar această creştere nu este resimţită de toţi românii, din cauza inegalităţilor economice.
Articol editat de Cristian Zoicaș, 26 aprilie 2025, 10:17
Un studiu al Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca relevă faptul că de la aderarea României la UE, salariul mediu net s-a triplat, dar această creştere nu este resimţită de toţi românii, din cauza inegalităţilor economice.
‘De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, în termeni nominali, salariul mediu net lunar crescând de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1.045 de euro, în 2024. Chiar şi luând în considerare inflaţia, care erodează puterea de cumpărare, creşterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depăşind astfel mai multe ţări din această zonă a Europei, consideră analiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca’, se arată într-un comunicat transmis, vineri, de UBB.
Analiza realizată de echipa de economişti RoEM asupra inegalităţii salariale lunare indică o tendinţă descendentă la nivel naţional.
Într-un studiu anterior, specialiştii RoEM au evidenţiat existenţa a ‘trei Românii’ din perspectiva bunăstării economice a populaţiei: capitala cu cele mai mari salarii; judeţele cu oraşe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiş sau Braşov, unde salariile depăşesc în general media naţională; şi restul regiunilor ţării, unde salariile medii se află cu mult sub media naţională.
‘În România, salariul mediu net lunar a depăşit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. Şi totuşi, în pofida acestor evoluţii pozitive, o mare parte a românilor are o percepţie diferită asupra evoluţiei veniturilor lunare proprii şi nu resimte o creştere semnificativă a nivelului de trai.
O explicaţie pentru aceste percepţii divergente o reprezintă inegalităţile economice din cadrul ţării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor creşte în mod dinamic, dacă o mare parte a societăţii beneficiază mai puţin din aceste creşteri decât alţii, tensiunile sociale devin mai accentuate şi pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a ţării’, explică Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
‘Indicele de inegalitate, calculat ca şi veniturile segmentului de 20% din populaţie cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs bottom (pragul de jos n.r.) 20%), arată o scădere accentuată a inegalităţilor: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câştigau de 8 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătăţit până în 2024, ajungând la ‘doar’ 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câştigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară)’, se mai arată în comunicat.
