Prima pagină » Reportaje » Salată de cuvinte şi ochelari VR: 6 exerciţii pentru înţelegerea autismului, de încercat la Bistriţa

Salată de cuvinte şi ochelari VR: 6 exerciţii pentru înţelegerea autismului, de încercat la Bistriţa

De Ziua Internațională a Conștientizării Autismului, centrul ”Micul Prinţ” din Bistriţa ne invită la o experienţă inedită: un traseu senzorial cu 6 exerciţii, care ne pun în pielea unei persoane cu autism.

Articol editat de cristina.rusu, 1 aprilie 2025, 15:54

Ce simți când trebuie să răspunzi la o întrebare într-un vacarm total? Ce vezi când lumea pare haotică, rapidă, derutantă? Cum e să ți se vorbească, dar să nu înțelegi nimic din ce ți se cere? Cum funcționează corpul tău când tot ce te atinge te deranjează?

De Ziua Internațională a Conștientizării Autismului, între orele 10.00-16.00, centrul ”Micul Prinţ” din Bistriţa ne invită la o experienţă inedită: un traseu senzorial cu 6 exerciţii, care ne pun în pielea unei persoane cu autism.

Dacă în anii trecuți am folosit ochelari de realitate virtuală pentru a simula percepția persoanelor cu autism, anul acesta am gândit un traseu senzorial. Ideea este să oferim nu doar conștientizare, ci și înțelegere. Orice atipism e greu de înțeles și, implicit, greu de acceptat. Prin acest exercițiu, oamenii interesați pot trăi măcar pentru scurt timp experiențele unei persoane cu autism, explică Ana Dragu, coordonatoarea centrului Micul Prinţ din Bistriţa şi mama unui tânăr cu autism.

Salata de cuvinte

Unul dintre exerciții, denumit sugestiv „Salata de cuvinte”, simulează modul în care persoanele cu autism percep limbajul: fragmente de fraze disparate, un flux continuu de informații din care doar câteva cuvinte familiare pot fi înțelese.

Persoanele cu autism au dificultăți în a înțelege limbajul și rolul lui în comunicare. Părinții observă adesea că vorbesc mult cu copiii lor, dar aceștia rețin doar două-trei cuvinte uzuale. Exercițiul a fost conceput chiar de fiul meu, Eduard Dragu, pentru a reproduce cum se simțea el când era mai mic. Chiar și acum, deși a progresat mult, îmi cere uneori să vorbesc mai rar sau mai puțin, pentru că nu reușește să proceseze tot ce îi spun, explică Ana Dragu.

Provocarea centrelor de terapie: cerere mare, resurse limitate

Centrul „Micul Prinț” sprijină aproximativ 70 de copii și tineri, dintre care 40 beneficiază regulat de terapie comportamentală, logopedie, terapie senzorială sau meloterapie. De asemenea, părinții sunt implicați activ, fiind instruiți cum să lucreze cu copiii lor acasă.

Problema majoră este accesibilitatea. Avem părinți care vin din Maramureș, Zalău, Dej sau chiar s-au mutat din București pentru a avea acces la terapie. Din păcate, avem liste de așteptare de doi ani, pentru că nu dispunem de suficient spațiu sau personal. Suntem un ONG fără sprijin din partea statului, iar resursele sunt limitate, spune Ana Dragu.

În România există tot mai multe centre dedicate terapiei autismului, însă multe sunt înființate de părinți, fără susținere instituțională. Accesul la terapie rămâne dificil, iar părinții sunt bombardați cu promisiuni false despre tratamente miraculoase, care nu au validare științifică.

Prin terapie, copiii își pot atinge potențialul maxim. Problema e că și în condițiile ideale – terapie de opt ore pe zi, ani la rând – doar 30% dintre copii ajung să fie înalt funcționali. Și asta dacă nu au comorbidități precum epilepsia, ADHD, tulburarea obsesiv-compulsivă sau anxietatea, explică Ana Dragu.

Dacă terapia pentru copii este greu accesibilă, situația devine și mai complicată la vârsta adultă.

În momentul în care se termină orice formă de școlarizare, mulți adulți cu autism rămân închiși în casă. Există foarte puține centre pentru adulți și puțini specialiști dispuși să lucreze cu ei. Avem un grup de meloterapie și unul de gătit unde participă și adulți, dar e doar o picătură într-un ocean. Pe termen lung, ar trebui să existe centre rezidențiale unde tinerii și adulții să poată avea o activitate. De curând am înţeles că s-a deschis un astfel de centru şi în România, dar vă daţi seama că are 15-20 de locuri, spune Ana Dragu.

Eduard, fiul Anei Dragu, este înscris la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj şi a trecut cu bine de prima lui sesiune:

Pe partea de muzică a stat mereu foarte bine, cred că nu s-a predat nimic ce el să nu știe deja. Îl sprijinim în continuare cu explicații și rezumate, dar e optimist și entuziast. În schimb, la interacțiunea cu colegii… ar putea să fie mai activ. L-am întrebat dacă a cerut numărul de telefon al unei colege și nu înțelegea de ce ar fi făcut asta. Mi-ar plăcea să poată experimenta prietenia, mărturisește Ana Dragu.