Prima pagină » Campanii » Ce mai citim? » Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Această carte poate să fie o alegere ideală pentru luna martie, luna dedicată femeii.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 23 martie 2025, 00:00

Simona Antonescu este una dintre cele mai apreciate scriitoare contemporane din România, cunoscută pentru romanele sale istorice și pentru talentul de a aduce la viață personaje feminine puternice. Debutul său, Fotograful Curții Regale, a fost distins cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România, iar în operele sale ulterioare, precum Hanul lui Manuc și Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos, continuă să exploreze destine memorabile ale trecutului.

Astăzi vorbim despre romanul În umbra ei, în care autoarea își îndreaptă atenția spre o poveste sensibilă despre relația mamă-fiică, o temă profundă și universală, care face ca această carte să fie o alegere ideală pentru luna martie, luna dedicată femeii.

Acțiunea romanului se desfășoară în jurul unei case cu marchiză din Galați, orașul natal al autoarei. Această casă devine un simbol al memoriei colective, un spațiu care adăpostește secrete, destine și istorii interconectate. Trecutul și prezentul se împletesc într-o poveste captivantă, unde tăcerile moștenite sunt la fel de puternice precum cuvintele nerostite. Personajele sunt dominate de dorința de a fi văzute, de a fi recunoscute și de a găsi alinare în relațiile de familie.

Personajele feminine joacă un rol esențial în acest roman. De la Simina, bunica Vera și bunica Sada, până la Cornelia și Sebastiana, și mai departe la Sabina și fiica sa, Sara-mică, toate aceste femei sunt legate printr-o moștenire comună: un amestec de iubire și suferință, de speranțe și temeri, de tăceri și dorințe nerostite. În fiecare generație, relațiile dintre mame și fiice sunt marcate de absențe, regrete și neîmpliniri, dar și de o căutare continuă a vindecării.

„Miere și pelin” definește aceste relații: o dualitate care reflectă realitatea vieții de familie, în care bucuria și suferința coexistă. Romanul explorează ideea cum trecutul își pune amprenta asupra prezentului și cum alegerile făcute de generațiile anterioare influențează destinele celor din prezent. O întrebare esențială străbate paginile cărții: putem rupe lanțurile trecutului sau suntem condamnați să repetăm aceleași tipare?

Unul dintre misterele centrale ale romanului este legat de „ceilalți”, locuitorii unei jumătăți de casă despre care nu se vorbește niciodată, dar a căror prezență apasă asupra vieții personajelor. Această enigmă este dezvăluită treptat, iar rezolvarea ei aduce o nouă perspectivă asupra trecutului familiei. Romanul subliniază importanța confruntării cu trecutul pentru a putea merge mai departe, pentru a ne elibera de greutatea moștenirilor emoționale.

Un alt element definitoriu al poveștii este creativitatea, pe care autoarea o descrie ca un „blestem nebănuit”, dar și ca o cale de salvare. De-a lungul generațiilor, această forță creatoare este transmisă, oferind un refugiu și o posibilitate de a da sens suferinței. Personajele își caută vocile interioare, încercând să înțeleagă cine sunt cu adevărat dincolo de rolurile impuse de familie și societate.

În paginile acestui roman, Simona Antonescu reușește să creeze o atmosferă poetică, încărcată de simboluri și imagini puternice. Lumina galbenă care străbate geamurile casei, parfumul păstrat ani de zile într-o sticluță nedesfăcută, firul invizibil care leagă mamele de fiice – toate acestea contribuie la o experiență de lectură profundă și emoționantă. Scriitura autoarei este sensibilă și atent nuanțată, captivând cititorul prin detalii care dau viață personajelor și relațiilor lor complicate.

În umbra ei este mai mult decât un roman despre o familie. Este o meditație asupra identității, asupra legăturilor invizibile care ne definesc și asupra modului în care trecutul continuă să trăiască în noi. Cartea oferă o perspectivă asupra felului în care fiecare generație încearcă să găsească răspunsuri la întrebările lăsate nerezolvate de cele anterioare.

În luna martie, când celebrăm femeia, această carte este o alegere perfectă, deoarece aduce în prim-plan puterea, vulnerabilitatea și sacrificiile femeilor. Este un roman care ne invită la reflecție asupra modului în care percepem relațiile din viața noastră și asupra importanței de a înțelege și accepta trecutul.

Lectura acestui roman nu doar că oferă o perspectivă autentică asupra relațiilor de familie, dar și încurajează cititorul să privească dincolo de aparențe și să își reevalueze propriile relații cu persoanele dragi. Simona Antonescu reușește, printr-un stil delicat și introspectiv, să creeze o poveste universală despre iubire, tăcere și regăsire, care va rămâne în sufletul cititorilor mult timp după ce ultima pagină a fost citită.

Cartea se poate împrumuta de la Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj atât de la Sediul Central, cât și de la filialele de cartier.