De unde se trage isteria care s-a instalat în rândul cetățenilor noștri?

Răspunde lector dr. George Jiglău, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a UBB

Articol editat de cristina.rusu, 11 martie 2025, 11:47

Isteria asta nu vine de azi, de ieri, ci s-a acumulat în timp. Sunt multe probleme legate de felul în care funcționează politica și instituțiile care ar trebui să deservească cetățeanul.

E și foarte multă complexitate în democrație, unde avem împărțirea puterii. Din oficiu, există multe instituții, mulți șefi și lideri de toate felurile, multe partide, iar atunci când lucrurile nu merg bine în mod constant, sau coerent, se acumulează frustrare care dă în furie. Nu aș zice că acum e punctul culminant, cred că urmează și altele, mai fulminante. Cel puțin din 2012 încoace, de la acele proteste când Traian Băsescu s-a luat de Raed Arafat, dar a ieșit lumea în stradă și a picat guvernul Boc.

După aceea, cam în fiecare an am avut proteste. Despre Roșia Montană, despre cetățenii din diaspora care votau sau nu votau, despre ce s-a întâmplat la Colectiv, despre Ordonanța 13. În România, capacitatea de a protesta, uneori violent, a fost demonstrată deja.

Sigur că fiecare dintre aceste episoade are un specific propriu, cu figuri asociate, dar, din nou, e multă furie acumulată în societate și de asta spun că nu se termină aici. Problemele vin de departe și n-au o soluție miraculoasă, peste noapte.

Dan Horea: De fapt, modul în care se trăiește în țară cine îl influențează decisiv, președintele sau guvernul?

Câte puțin din fiecare. Într-o democrație normală e firesc ca puterea să fie împărțită. Din păcate, ăsta e un principiu care n-a fost bine internalizat în România și nu numai în România – faptul că președintele nu hotărăște tot ceea ce se întâmplă în țară.

Sunt și alte instituții, Guvernul, Parlamentul, autoritățile din fiecare localitate, din județe și așa mai departe. Fiecare dintre ele are un cuvânt de spus când e vorba de felul în care merge viața noastră de zi cu zi. Asta nu absolvă în vreun fel responsabilitatea președintelui, pentru că există un vot direct pentru el, care-l investește cu ceva mai multă legitimitate.

Să nu neglijăm nici atribuția președintelui de creator de agendă. Având în spate votul popular, să spună lucruri care să conteze pentru societate.

Dan Horea: Revenind la cazul Georgescu, presupunând că ar ajunge președinte și ar încerca să aplice ceea ce i se reproșează că ar vrea, adică o îndepărtare de Europa și o apropiere de Rusia. Ar putea el face asta doar ca președinte, fără să aibă avizul și acordul Parlamentului și al Guvernului?

Să spui că vrei să ieșim din UE și mâine România să iasă din UE, evident că nu se poate, însă nu trebuie să neglijăm influența enormă pe care o poate avea președintele prin simplul fapt de a vorbi despre asemenea chestiuni. Asta, din start, creează un discurs la nivelul societății care poate să capete un nivel de acceptabilitate tot mai mare și să forțeze până la urmă partidele, Parlamentul și Guvernul să acționeze în direcția asta.

Dan Horea: Știți că la noi există un nivel ridicat de rusofobie în rândul populației. Cum ar putea trece peste asta, oricât de măiestru s-ar exprima președintele?

Sunt câteva chestiuni de dată recentă care cred că ne ajută să înțelegem cum s-ar putea întâmpla așa ceva.

Președintele, ca șef al CSAT-ului și ca purtător de mesaj al statului român, poate să exercite decizii concrete care, adunate pe diverse componente, să tragă țara într-o direcție, să spunem, în raport cu apartenența la NATO.

Voința majorității populației nu este foarte clar definită. Și apropo de rusofobie, Călin Georgescu și alții ca el, că nu e singur, nu spun în mod direct „Hai să devenim al nu știu câtelea raion al Rusiei”, cum vorbește Trump despre Canada. Ei nu spun asta în mod explicit pentru că sunt suficient de inteligenți.

De asemenea, vedem că și dl. Georgescu devine evaziv când spune OK, putem să rămânem în UE, dar așa, ca Victor Orbán, să zicem. Aceste nuanțe, treptat, se pot acumula în niște narative la nivelul societății care să ducă la ideea lui Victor Ponta, care vrea un referendum despre ieșirea din Uniunea Europeană, cum s-a întâmplat în Marea Britanie. Genul acesta de politician și genul acesta de discursuri sunt extrem de perseverente în timp și răbdătoare, încât să-și aștepte momentul care s-ar putea să nu vină mâine dar apare peste doi ani sau cinci ani.

Problema principală este că nu e foarte clar ce ne dorim. Știm că românii sunt eurofili 60-70%, cifre astronomice de simpatie față de apartenența la Uniunea Europeană.

În acei 60-70% intuiesc că sunt și românii din diaspora care, la alegerile din 24 noiembrie, au votat fie Călin Georgescu, fie George Simion. Aceiași români care au beneficiat de pe urma libertății de mișcare în Europa și au putut să aibă un trai ceva mai bun, nu ușor, dar ceva mai bun. E o masă de oameni în continuă schimbare, extrem de flexibilă, ale cărei idei variază în funcție de propriul statut în țara respectivă, de propria imagine în raport cu țara și nu este coerență la nivelul societății românești atunci când vorbim despre loialități sau antipatii decisive.

Din păcate, pe fondul acesta a apărut și posibilitatea de manipulare relativ ușoară prin social media din ultimii 10-15 ani.

Să ne gândim cum se făcea educație de-a lungul istoriei. Prin școală, prin citit, care presupune să ai răbdare să citești măcar un articol de ziar, dacă nu chiar o carte, era un proces care necesită atenție și coerență, antrenarea gândirii. Acum primești narative și mesaje în 30 de secunde pe TikTok sau într-o postare de câteva rânduri pe oricare altă platformă.

Este cultivat un spectru de atenție foarte redus. Ca și cum în loc să citești toată cartea, citești doar o pagină și ce ai înțeles de acolo devine pentru tine o mică lentilă prin care interpretezi mai departe lumea.

Și mai este o chestiune foarte importantă, vizibilă în genul de mesaje care au circulat și în toamnă și acum. Faptul că avem o anumită nuanță de, hai să spunem, justițiarism în societatea românească, foarte greu de dezrădăcinat. Trebuie ca cineva să ne facă dreptate. Cineva ne-a făcut o nedreptate și altcineva trebuie să vină să restaureze justiția. Noi să fim doar beneficiari.

Dan Horea

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.