5 martie – Ziua florii de colț
Pe 5 martie este celebrată de Google, Floarea de colț (Leontopodium alpinum Cass.), care a devenit un simbol puternic pentru România, fiind declarată 'monument al naturii' și fiind ocrotită prin lege încă din 1933, în rezervații naturale.
Articol editat de cristina.rusu, 5 martie 2025, 11:55
În țara noastră poate fi întâlnită în Munții Maramureșului, Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. Botanistul român, Alexandru Borza a făcut, pentru prima oară în 1911, un studiu amănunțit al florii de colț, el fiind cel căruia i se datorează declararea acesteia ca ‘monument al naturii’.
Trăsăturile și aspectul unic al florii au inspirat multe nume, precum Wollblume (‘floarea de lână’) dată de naturalistul elvețian Konrad Gessner în secolul al XVI-lea sau ‘Klein Löwenfuss’ (‘piciorul de leu mic’), ‘étoile du glacier’ (‘steaua ghețarului’), ‘étoile d’argent’ (‘steaua de argint’), ‘immortelle des Alpes’ (‘floarea veșnică a Alpilor’), denumiri folosite de diverși botaniști și biologi pentru a descrie floarea.
Potrivit ‘Dicționarului de sinonime’, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există și următoarele denumiri în limba română: albumeală, albumiță, floare de colț, edelvais, steluță, floarea-doamnei.
Este o floare de munte aparținând familiei Asteraceae, din care fac parte margaretele și floarea soarelui. O floare delicată, cu petale albe acoperite de perișori mici, catifelați, argintii, care îi conferă o notă aparte de gingășie și frumusețe, este o plantă deosebit de rară și crește în munți calcaroși, pe pajiștile de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci, în zonele stâncoase aflate la o altitudine situată între 1.800 și 3.000 de metri.
Planta este protejată de legislația națională a unor țări precum: Austria, Germania, Italia și Liechtenstein, potrivit site-ului link.springer.com.
Studii realizate de Universitatea Babeș-Bolyai în 2016 privind condiția climatică și a habitatului Leontopodium alpinum Cass. la populațiile din Carpații Români au arătat că acestea este de așteptat să scadă până în 2050 în majoritatea locațiilor luate în considerare în studiu. Aceste rezultate subliniază sensibilitatea speciilor la încălzirea climatică, în acord cu studiile anterioare.
Tradițional, este considerată un simbol al dragostei, iar bărbații își demonstrau iubirea aventurându-se pe stâncile munților pentru a culege o floare de colț și a o dărui apoi fetei dragi. Considerată și floare a zânelor, reprezintă un simbol al purității, curățeniei, tinereții. În medicina populară a fost folosită ca remediu antiinflamator.
Legenda românească a florii de colț este asociată cu momentul nașterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem și-a considerat încheiată misiunea și a dorit să coboare pe pământ. Căutând un loc de odihnă, l-a găsit în Bucegi. În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluțe care au dat naștere florii albe ca lâna, floarea de colț, conform site-ului https://infolife.ro/.
AGERPRES
Foto: Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
