Tradiții și superstiții în luna lui Mărțișor

În tradiţia populară se spune că între luna februarie şi martie exista o luptă. Februarie spunea că „Martie i-a furat câteva zile”. Ca să se răzbune, februarie trimitea în primele zile ale lunii martie geruri şi ninsori, în aşa fel încât luna martie să nu se bucure prea mult de primăvară.

Articol editat de cristina.rusu, 1 martie 2025, 00:00

1 Martie este prima zi de primăvară. La geto-daci Anul Nou începea la 1 Martie.

În tradiţia populară se credea că prima zi a unei perioade de timp are atribuţii speciale şi poate să ajute oamenii, după cum susţine etnologul Ioan Toşa:

Primul lucru care se făcea în ziua de 1 Martie era ca mamele să prindă la mână sau la gâtul copiilor un mărţişor. Mărţişorul era format dintr-un şnur roşu şi unul alb. Roşul însemna ca persoana respectivă să fie sănătoasă şi alb să fie curată, să nu-i apară tot felul de pete pe faţă datorită intemperiilor primăverii.

La şnurul respectiv era legată o monedă de argint sau de aur, în cazul celor bogaţi, ori o monedă în general. Mărţişorul era purtat, în unele localităţi, până înfloreau pomii, în altele până veneau berzele. Când înfloreau pomii, şnurul era legat de o ramură şi moneda respectivă era ţinută până la 1 Mai, la Armindeni. Cu ea se cumpăra vin roşu care se bea pe iarbă verde, ca să fie sănătoşi peste an.

În tradiţia populară se spune că între luna februarie şi martie exista o luptă. Februarie spunea că „Martie i-a furat câteva zile”. Ca să se răzbune, februarie trimitea în primele zile ale lunii martie geruri şi ninsori, în aşa fel încât luna martie să nu se bucure prea mult de primăvară.

Primele opt sau nouă zile erau considerate Zilele Babelor. Prima Babă era socotită Baba Dochia. Despre Baba Dochia se credea că a fost o soacră rea, nu-i convenea nimic din ceea ce făcea nora ei şi o silea să facă tot felul de munci înjositoare, dar şi imposibile. O dată a trimis-o să spele nişte lână neagră până aceasta va deveni albă. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă şi a transformat lâna neagră în lână albă.

Altă dată a trimis-o cu oile să aducă fragi. De unde să aducă fragi în primele zile ale lunii martie? Făcându-i-se milă lui Dumnezeu, i-a dat un coş cu fragi. Văzând fragii, Baba Dochia a crezut că a venit primăvara, dar totuşi, preventiv, şi-a luat nouă cojoace pe ea şi a mers cu caprele la munte. Dumnezeu, ca să o pedepsească, a dat întâi o ploaie şi udându-se cojoacele babei, aceasta a început să arunce câte un cojoc pentru că erau grele şi nu putea umbla cu ele, în aşa fel încât a ajuns până a aruncat toate cojoacele şi a rămas numai în cămaşă. A dat Dumnezeu un ger şi baba împreună cu caprele s-au transformat în sloiuri de gheaţă.

În general, în primele zile ale lunii martie, timpul este schimbător. De multe ori ajunge să îngheţe, să ningă… Din acest motiv oamenii au încercat să explice care sunt cauzele modificării petrecute în timp. (etnolog – Ioan Toşa)

În satul românesc era credinţa că totul are un rost. Important era să cunoşti rostul fiecărui lucru, al fiecărui fenomen pentru că atunci înţelegi cum trebuie să te comporţi şi cum trebuie să procedezi pentru a-ţi merge bine.

Începând din luna martie începea curăţenia. Prima curăţenie se făcea la Mucenici, în 9 martie, când se adunau frunzele din grădină, li se dădeau foc, iar copiii jucau în jurul focului şi cu bâtele loveau pământul strigând „intră ger şi ieşi căldură”. Ultimul foc se făcea în ziua de 25 martie, la Bunavestire, în dimineaţa zilei când se afumau pomii ca să facă fructe fără viermi.

Dacă în tradiţia populară mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, astăzi valoarea mărţişorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Se confecţionează din orice şi poate să semnifice orice.

Rodica Tulbure

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.