Prima pagină » Reportaje » Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO

Război, uitare, festival: istoria zbuciumată a Castelului Bánffy din Bonţida | FOTO

Privim Castelul Bánffy fără zgomot de festival, doar cu poveştile arheologului Csók Zsolt.

Articol editat de cristina.rusu, 23 februarie 2025, 00:00

Castelul Bánffy din Bonţida e o prezenţă încăpăţânată din vremuri apuse, un trup de piatră ce a îndurat focul, uitarea şi lăcomia. A fost devastat, iar din pereţii săi s-au smuls bucăţi pentru alte zidiri; a fost ars pentru iluzia unui film şi transformat în depozit. E de mirare că din ruinele lui mai răsare ceva viu, ceva ce mâini pricepute încearcă să repare, piatră cu piatră, an după an.

În liniştea unei dimineţi de iarnă, l-am privit altfel, fără zgomot de festival, doar cu poveştile arheologului Csók Zsolt.

Construcţia

Csók Zsolt: Suntem într-un complex arhitectural absolut impresionant, supranumit „Versailles-ul Transilvaniei”. Construcţia acestui edificiu începe undeva în secolul al XIV-lea, dar urmmele de atunci mai rar le surprindem astăzi. În secolul al XV-lea aici se construieşte o cetate bastionară, iar rămăşiţele acesteia se relevă prin perimetrul închis, cu cele 4 bastioane pe colţuri. Foarte multe elemente avem din faza renascentistă şi barocă a construcţiei, iar istoria sa arhitecturală se încheie la începutul secolul XX, cu o faţadă romantică.

Andrea Nagy: Cu ce l-a atras acest loc pe contele Bánffy?

Csók Zsolt: Întâi de toate, în perioada Renaşterii impulsul de a construi era dat de acele idei romantice, când oamenii îşi asumau trecutul glorios al unei clădiri. Apoi domeniul nobiliar de la Bonţida are şi un rol economic foarte important: zona de extracţie a sării de la Sic este foarte aproape, iar infrastructura este favorabilă, cu drumul principal care vine dinspre Cluj spre Dej.

Andrea Nagy: Înseamnă că existau finanţe pentru finalizarea construcţiei la începutul secolului XX.

Csók Zsolt: În Trilogia Transilvană, Bánffy Miklós descrie cum a învăţat de la bunicul său ce înseamnă din punct de vedere financiar construcţia şi mentenanţa unei astfel de clădiri. Întotdeauna domeniul care a aparţinut acestor edificii a susţinut financiar castelele. Trebuie să punctăm neapărat şi un alt aspect: s-a spus că anumite segmente sociale au fost asuprite de aceşti nobili. Sunt foarte multe surse scrise care spun că Bánffy Miklós a tratat oamenii care lucrau pe domeniu cu foarte multă normalitate şi bun simţ.

Andrea Nagy: Contesa care a încetat recent din viaţă aici a copilărit?

Csók Zsolt: Şi-a petrecut foarte multe vacanţe în castel. A ţinut foarte mult la acest loc, de aceea nu s-a mai întors ulterior aici, pentru că nu a vrut să vadă în ce hal a ajuns.

Devastarea

Csók Zsolt: La retragerea nemţilor în al Doilea Război Mondial, castelul a fost incendiat, iar multe elemente de mobilier şi opere de artă au fost furate. Apoi pe parcursul filmărilor pentru Pădurea spânzuraţilor au avut loc simulări de explozii în faţa clădirii principale. În perioada comunistă în castel a funcţionat o staţie de utilaje agricole. Între 1990-2000 a fost cea mai întunecată perioadă pentru castel, când au fost luate materiale de construcţie de aici. Practic a rămas atunci fără acoperiş, iar cheia distrugerii unui monument este lăsarea fără acoperiş.

Restaurarea

Csók Zsolt: Din 2000 castelul a fost preluat de fundaţia Transylvania Trust, care are un contract de concesiune pe 49 de ani. În ultimii 25 de ani s-a ajuns la situaţia pe care o vedem astăzi, prin extrem de multă muncă şi prin accesarea de fonduri europene (castelul fiind proprietate privată, Statul Român nu poate să contribuie la renovare).

Pe lângă asta, guvernul maghiar a mai contribuit cu fonduri pentru restaurare. Avem apoi parteneriate cu AFCN-ul, care finanţează proiecte culturale derulate aici, dar şi cu Ordinul Arhitecţilor, care finanţează tabere de vară de restaurare.

În 2008 Transylvania Trust a fost primul ONG din România care a primit premiul Europa Nostra, care recunoaşte activitatea didactică prin care se contribuie şi la restaurare. Practic vorbim despre o tabără în care maeştrii noştri îi învaţă pe tinerii arhitecţi, istorici şi ingineri metode tradiţionale de restaurare: zidărie, dulgherie, tâmplărie.

Primul loc pe care pe atunci prinţul Charles l-a vizitat în România a fost castelul Bánffy de la Bonţida.

Andrea Nagy: De unde ştiţi cum trebuie să arate, există fotografii?

Csók Zsolt: Este şi material fotografic. Pe de altă parte, una din activităţile mai puţin vizibile este activitatea de cercetare ştiinţifică: avem colegi de la Universitatea Babeş-Bolyai şi de la Universitatea de Artă şi Design care au lucrat foarte mult pe aceste aspecte. Apoi avem analogii, pentru că în Transilvania sunt multe castele baroce. Încercăm să restaurăm în aşa fel încât să asigurăm şi funcţionalitatea în timp, dar să respectăm normele riguroase de restaurare şi conservare a monumentelor istorice. E un echilibru foarte fragil de intervenţie asupra acestor obiective.

Andrea Nagy: La ce se lucrează acum?

Csók Zsolt: În acest moment se lucrează la clădirea în formă de potcoavă care împrejmuieşte curtea de onoare. Anul trecut am salvat de la ruina completă partea de nord, unde s-a instalat atelierul de tâmplărie al castelului, care va avea menirea să înveţe tinerii cum să confecţioneze uşi şi ferestre, cum să restaureze mobilier, deci tot ce înseamnă intervenţii pe lemnărie. Urmează să continuăm reabilitarea curţii prin fostele grajduri, unde fundaţia doreşte să amenajeze o sală de evenimente, care poate să asigure ulterior sustenabilitatea acestei clădiri.

Festivalul

Csók Zsolt: Electric Castle este un eveniment important pentru noi; nu din punct de vedere material, ci din punctul de vedere al faptului că în jur de 45 de mii de tineri pe zi văd castelul. În momentul de faţă în Europa Centrală şi de Est nu mai există o asemenea situaţie. E important pentru că atrage atenţia asupra patrimoniului, dar şi pentru că scoate în evidenţă faptul că aceste obiective culturale pot să genereze venituri pentru o comunitate. Tocmai de asta fundaţia are şi o serie de evenimente dedicate copiilor, pentru a-i învăţa pe cei mici că patrimoniul este foarte valoros şi face parte din viaţa noastră cotidiană.

Andrea Nagy: Nu v-aţi temut totuşi că atâţia oameni laolaltă vor periclita integritatea clădirilor de patrimoniu?

Csók Zsolt: E foarte interesant faptul că pe parcursul acestui festival, nici măcar o muchie de cărămidă nu a fost afectată. Putem spune că suntem foarte norocoşi că avem astfel de evenimente, care să umple cu viaţă întreg ansamblul.

Expoziţii

Csók Zsolt: În corpul central, la etaj, avem o expoziţie care prezintă situaţia celor mai importante castele şi cetăţi de pe valea Someşului. În aripa de vest avem o expoziţie dedicată contelui Bánffy Miklós. A fost o personalitate extrem de complexă: politician, scriitor, grafician, ştim că el a făcut şi proiectul de scenă pentru Prinţul Barbă-Albastră de Bartók Béla.

Prin metode de realitate virtuală, încercăm să prezentăm acele „sfere de forţă” în care a activat contele. Pentru vremea lui chiar a fost o personalitate de avangardă, iar felul în care a văzut lumea este transpus în Trilogia Transilvană. Eu instig pe toţi cei care au un minim simţ de ardelenism în ei să citească această trilogie, pentru că este o radiografie a societăţii din Transilvania de la începutul secolului al XX-lea absolut senzaţională.