Timotei Cipariu, comemorat la 220 de ani de la naştere
Părintele filologiei româneşti, Timotei Cipariu, a fost comemorat vineri, 21 februarie, la 220 de ani de la naştere, prin oficierea unei slujbe de parastas la mormântul său din Blaj, de către episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cristian Crişan, de protopopul greco-catolic de Blaj, Cristian Rus, şi de un sobor de preoţi.
Articol editat de Cristian Zoicaș, 21 februarie 2025, 17:52
Potrivit Arhieparhiei de Blaj, în cuvântul său de învăţătură, episcopul Cristian Crişan a subliniat importanţa lui Timotei Cipariu pentru Biserica Greco-Catolică şi pentru poporul român, evidenţiind necesitatea unui ‘Cipariu al vremurilor noastre’.
Născut în Pănade, în 21 februarie 1805, Timotei Cipariu, cunoscut ca părintele filologiei române, a fost membru fondator al Academiei Române, fiind şi vicepreşedinte al acesteia.
De asemenea, a fost preşedinte al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA).
Preot greco-catolic, canonic şi prepozit capitular al Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cipariu a fost profesor de filosofie şi teologie la Blaj, director al Gimnaziului şi inspector al şcolilor din oraş, precum şi director al Tipografiei Diecezane.
Unul dintre pionierii ziaristicii româneşti din Transilvania, Timotei Cipariu cunoştea 12 limbi străine, printre care ebraica, persana şi turca.
A participat la Revoluţia de la 1848 – 1849 din Transilvania.
Mormântul său se află în cel mai vechi cimitir din Blaj, unde îşi dorm somnul de veci personalităţi de marcă, de la tribunul paşoptist Ioan Axente Sever, mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu şi Ioan Micu Moldovan, autorul ‘Pronunciamentului de la Blaj’, până la Ioan Rusu, întemeietorul geografiei ştiinţifice româneşti, scriitorul Ionel Pop şi cărturarul Ştefan Manciulea.
