Muzica poate „atinge” inima copiilor, chiar și atunci când se află în pântecul mamelor

36 de femei însărcinate au ascultat două piese de muzică clasică: „Lebăda” și „Arpa de Oro”.

Articol editat de Carmen Sas, 16 februarie 2025, 12:00

Muzica poate „atinge” inimile fetușilor chiar și în interiorul uterului. Un studiu mexican a arătat modificări ale ritmului cardiac fetal, atunci când mamele ascultau muzică clasică.

Oamenii de știință au recrutat 36 de femei însărcinate și le-au pus să asculte două piese de muzică clasică: „Lebăda”, de compozitorul francez Camille Saint-Saens, și „Arpa de Oro”, de compozitorul mexican Abundio Martínez. Răspunsurile ritmului cardiac fetal la piesele ascultate au fost măsurate cu monitoare externe de ritm cardiac. Variabilitatea ritmului cardiac, măsoară în special timpul dintre bătăile individuale.

Această măsurătoare poate oferi informații despre maturizarea sistemului nervos autonom fetal, o variabilitate crescută indicând adesea o dezvoltare sănătoasă.

„Am descoperit că expunerea la muzică a dus la modele mai stabile și mai previzibile ale frecvenței cardiace fetale”, a spus autorul principal, Claudia Lerma. Cercetătorii au examinat, de asemenea şi diferențele dintre cele două piese clasice. Deși ambele au fost eficiente, au descoperit că melodia interpretată de chitara mexicană a avut un efect mai puternic.

„Factori precum caracteristicile ritmice, structura melodică sau familiaritatea culturală ar putea fi legați de această diferențiere”, a spus un alt coautor, Eric Alonso Abarca-Castro.

„Ipotizăm că acest efect de moment ar putea stimula dezvoltarea sistemului nervos autonom fetal. Astfel, părinții ar putea lua în considerare să asculte muzică liniştitoare”, spun autorii studiului. Cercetările anterioare au evidențiat modul în care muzica ar putea avea beneficii pentru fătul în curs de dezvoltare: conform studiului Prenatal Music Exposure Induces Long-Term Neural Effects, ascultarea muzicii în ultimul trimestru ar avea efecte plastice pe termen lung asupra creierului în curs de dezvoltare și ar îmbunătăți reactivitatea neuronală la sunete timp de cel puțin patru luni după naștere, fără a fi nevoie de stimuli sonori suplimentari.

Cercetarea, publicată pe 4 februarie în Chaos, de American Institute of Physics Publishing, şi realizată de o echipă de la Universitatea Autonomă a Statului Mexic, Universitatea Autonomă Metropolitană, Spitalul General Nicolás San Juan și Institutul Național de Cardiologie Ignacio Chávez, a dorit să studieze efectul muzicii clasice asupra bătăilor inimii unui făt.

RADOR

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.