Îngrijorător: microplasticele ajung în creierul uman!

Un studiu relevă o concentrație mai mare decât în ​​rinichi sau ficat.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 februarie 2025, 12:00

Poluarea cu microplastice nu se limitează la apa de mare. Aceste particule minuscule au ajuns, de asemenea, la țesutul creierului uman și la niveluri mai mari decât în ​​rinichi și ficat.

În acest sens, un grup de cercetători a detectat de până la 30 de ori mai multe din aceste elemente în creier în comparație cu alte organe, potrivit unui studiu publicat luni în revista „Nature”. Studiul, condus de profesorul Matthew Campen de la Centrul de Cercetare a Metalelor din New Mexico, a analizat probe de la persoane decedate din 1997 până în 2013 și le-a comparat cu alte cadavre din 2016 până în 2024. Astfel, el a observat o creștere semnificativă a concentrației de microorganisme. și nanoplasticele din creier.

Microplasticele pot pătrunde în corpul uman prin ingestia de alimente și apă contaminate, precum și prin inhalare. Odată înăuntru, aceste particule pot fi transportate prin fluxul sanguin și se pot acumula în diferite organe.

Raportul sugerează că pot pătrunde în organism cu grăsimi alimentare, fiind transportate prin sistemele limfatic și circulator. Potrivit lui Campen, concentrațiile de plastic din creier păreau a fi mai mari decât în ​​ficat sau rinichi și mai mari decât rapoartele anterioare pentru placente și testicule.

„Aceste constatări ar trebui să tragă semnale de alarmă”, a spus universitatea într-un comunicat. Analiza a identificat în principal polietilena, un plastic folosit în pungi și ambalaje pentru alimente și băuturi, reprezentând aproape 75% din particulele găsite în țesutul cerebral.

Deși potențialele implicații pentru sănătatea umană rămân neclare, aceste descoperiri evidențiază o consecință a creșterii concentrațiilor globale de materiale plastice din mediu, notează oamenii de știință responsabili de cercetare. Ei subliniază, de asemenea, că această cantitate de nanoparticule și microparticule de plastic a crescut exponențial în ultimii 50 de ani. Echipa a folosit tehnici noi pentru a analiza distribuția micro și nanoparticulelor în probe de ficat, rinichi și țesut cerebral de la persoane autopsiate în 2016 și 2024. Pentru a ajunge la concluziile lor, au analizat 52 de mostre de creier (28 în 2016 și 24 în 2024). Ei au detectat aceste particule în toate corpurile studiate și au găsit concentrații similare în probele de țesut hepatic și renal obținute în 2016.

Cu toate acestea, probele de creier prelevate la acel moment, toate derivate din regiunea cortexului frontal, conțineau concentrații substanțial mai mari de particule de plastic decât țesuturile hepatice și renale. Echipa a mai descoperit că probele de ficat și creier din 2024 au avut concentrații semnificativ mai mari de micro- și nanoparticule de plastic decât cele din 2016. Apoi au comparat aceste constatări cu cele ale mostrelor de țesut cerebral din perioadele anterioare (1997-2013) și au descoperit că au existat concentrații mai mari de particule de plastic în mostrele de țesut mai recente.

Oamenii de știință au descoperit o concentrație mai mare – de zece ori mai mare – de particule micro și nanoplastice în 12 creiere ale indivizilor diagnosticați cu demență, comparativ cu cei care nu primiseră acest diagnostic. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că acest lucru s-ar putea datora leziunilor cerebrale asociate cu boala și nu indică neapărat o relație cauzală între microplastice și tulburări neurodegenerative. Ei sugerează, de asemenea, că unele variații ale probelor de creier s-ar putea datora diferențelor geografice, deoarece specimenele au fost prelevate în New Mexico și locații de pe coasta de est a Statelor Unite.

Prin urmare, spun ei, sunt necesare studii suplimentare pe termen lung cu populații mai mari și mai diverse pentru a determina tendințele de acumulare a microparticulelor și nanoparticulelor și potențialele lor implicații asupra sănătății.

Deși prezența microplasticelor în creier este îngrijorătoare, implicațiile exacte pentru sănătatea umană nu sunt încă pe deplin înțelese. Cercetările anterioare pe animale au indicat că acumularea în creier poate provoca stres oxidativ, inflamație și leziuni neuronale. Însă sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă aceste efecte sunt replicate la om. (www.20minutos.es)

RADOR RADIO ROMÂNIA

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.