Filmul de weekend: Alien: Romulus sau când ciorba reîncălzită pare mereu proaspătă

”Trăim vremuri de stagnare culturală și tot ce ni se servește e aceeși ciorbă reîncălzită.” (Ted Gioia)

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 1 februarie 2025, 00:00

Dacă am dori să punem o etichetă anume pe cinema-ul anului trecut, am putea spune că 2024 a fost anul sequel-urilor, al continuărilor. Un număr impresionant de sequel-uri a dominat box-office-ul: în topul filmelor cu cele mai mari încasări 9 din primele 10 au fost derivate ale unor filme deja existente.

De unde vine această aparentă lipsă de idei noi? Din mai multe direcții – Holywood-ul e alergic la riscuri, filmele complet noi generează mai greu profit și, nu în ultimul rând, marele public își dorește să urmărească povești și personaje cu care e deja familiarizat.

O altă explicație, ceva mai puțin delicată e cea dată de criticul Ted Gioia – trăim vremuri de stagnare culturală și tot ce ni se servește e aceeși ciorbă reîncălzită. Dar, judecând după încasări, exact acesta e meniul consumat de cei ce mai merg la cinema.

Așadar, o recomadare astăzi exact în spiritul tendinței deloc originale despre care vorbeam – Alien: Romulus. E exemplul perfect al unui subiect infinit reciclat, de 45 de ani încoace. După primul Alien  s-au mai produs încă 8 filme.. Nu sunt semne că monstrul va dispărea curând de pe ecrane, cu atât mai mult cu cât cel mai recent a fost unul dintre cele mai profitabile din tot șirul.

Paranteză – oricât de mult am iubit Războiul Stelelor – avalanșa de povești derivate, de când Disney a cumpărat franciza – a fost chiar și pentru mine – mult prea mult. Le-am pierdut șirul de câțiva ani.

Prin comparație, Alien s-a arătat publicului mult mai rar, fără devieri inutile de la ideea de bază.

Și poate tocmai de aceea mi-a și plăcut Alien: Romulus – fiindcă a păstrat tot ce au avut mai bun ecranizările precedente, în dozajul potrivit. În câteva cuvinte, o specie extraterestră versatilă, inteligentă, violentă și rezistentă le dă oamenilor călători prin univers mari bătăi de cap. Curioși din fire, vrem s-o capturăm în scop științific, nu neapărat nobil. Alien n-are curiozități, ci doar apucături de specie dominantă.

Și gata – avem conflict sf! Un conflict bine întreținut cu tensiune, suspans, acțiune, spaimă, presiune și violență cosmică. Alien e puternic, oamenii se lasă pradă emoțiilor și pier aproape toți, ca în mai toate filmele de gen.

Sigur că nimic nu se compară cu prima întrupare a xenomorfului și cu prestația tinerei pe-atunci Sigourney Weaver, dar nici în 2024 filmul Alien: Romulus nu stă rău. Nu vrea decât să păstreze atmosfera, contextul și fiara de care amatorii genului hibrid horror sf s-au îndrăgostit acum aproape o jumătate de secol. Privit așa, ca un continuator al străbunei tradiții, filmul funcționează aproape perfect.

Însă țineți cont că vă spune asta cineva care s-ar uita la oricâte filme cu Predator, dar nu mai suportă nici un minut de King Kong.

În schimb mor de curiozitate să văd un film făcut de alieni despre oameni – tot specie invazivă, dominantă și expansivă.

Tiberiu Crișan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.