Europa strânge limitele de poluare a aerului: cum se descurcă Clujul?

Pentru a reduce poluarea aerului, miniştrii mediului din Uniunea Europeană au aprobat standarde mai stricte aplicabile din 2030, iar cetăţenii vor putea cere compensaţii în caz că se îmbolnăvesc din cauza nerespectării reglementărilor.

Articol editat de cristina.rusu, 17 octombrie 2024, 14:49

Poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 300.000 de decese premature anual în Europa, fiind cea mai mare amenințare de mediu la adresa sănătății.

Cum stăm cu calitatea aerului în municipiul Cluj-Napoca şi ce scădere a cantităţii de poluanţi ar fi realistă am aflat de la Grigore Crăciun, director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, invitat în studioul nostru.

Grigore Crăciun: Evoluţia calităţii aerului în municipiul Cluj-Napoca are în acest moment un trend descendent pentru anumiţi poluanţi, cum ar fi oxizii de azot şi particulele în suspensie.

Pentru restul poluanţilor pe care noi îi monitorizăm (cum ar fi bioxidul de sulf, oxidul de carbon, hidrocarburile aromatice policiclice, ozonul), situaţia este aproximativ constantă în acest moment.

Andrea Nagy: Asta cum se explică?

Grigore Crăciun: Principalele surse de poluare în municipiul Cluj-Napoca sunt traficul auto şi încălzirea rezidenţială.

Aceste surse în momentul de faţă sunt întâlnite la nivel global.

Practic faptul că au scăzut oxizii de azot şi particulele în suspensie se datorează faptului că industria a dispărut din zona oraşului Cluj-Napoca şi a fost transferată în parcurile industriale.

În special în perioada rece a anului nivelul concentraţiilor de poluanţi în aer este mai crescut din cauza încălzirii rezidenţiale şi a împrăştierii de materiale antiderapante pe şosele.

În această perioadă şi condiţiile meteo favorizează creşterea concentraţiilor de poluanţi: de exemplu dacă apare ceaţă, ea favorizează foarte mult dispersia poluanţilor în atmosferă.

Andrea Nagy: Nu m-am gândit că şi materialul antiderapant produce poluanţi în aer.

Grigore Crăciun: El este un amestec de nisip şi clorură de sodiu sau clorură de calciu; iar particulele foarte fine pot fi regăsite în aerul pe care-l respirăm.

Andrea Nagy: Cum se întâmplă monitorizarea aceasta, se face la anumite intervale?

Grigore Crăciun: În acest moment în jud. Cluj avem 6 staţii de monitorizare: 4 sunt în oraşul Cluj-Napoca, o staţie este în oraşul Dej şi încă una la Jucu.

Aceste staţii de monitorizare funcţionează în flux continuu. Iar de curând am fost dotaţi cu un autolaborator foarte performant pe care, dacă este nevoie, îl deplasăm acolo unde sunt reclamaţii.

Cine doreşte să vadă care e situaţia aerului în jud. Cluj poate fie să acceseze site-ul nostru şi vede buletinul care arată calitatea aerului din ziua precedentă, fie intră pe calitate.ro şi poate vedea informaţii din toată ţara.

Andrea Nagy: S-au luat măsuri la nivel local pentru a îmbunătăţi calitatea aerului?

Grigore Crăciun: Atât Primăria municipiului Cluj-Napoca, cât şi Consiliul Judeţean trebuie să întocmească un plan de menţinere a calităţii aerului.

Şi aş da câteva exemple de măsuri care au fost luate: realizarea de benzi dedicate transportului public, creşterea ponderii utilizării transportului public ecologic, crearea de circuite pe piste de biciclete şi trotinete (sunt peste 10 km de piste în oraşul Cluj-Napoca), eficientizarea energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale, reglementarea din punct de vedere termic a ansamblurilor imobiliare noi (după cum ştiţi, li se cere să aibă inclusiv staţii de încărcare electrică).

Andrea Nagy: Aţi spus că pe perioada iernii poluarea aerului este mai accentuată şi aţi numit ca factor principal încălzirea. Cum de au fost aprobate totuşi centralele de apartament, pe atunci limitele de poluare a aerului erau mai puţin severe?

Grigore Crăciun: Asta este una. În al doilea rând, să nu uităm faptul că în acea perioadă majoritatea CET-urilor – a centralelor care produceau energie pentru încălzire –au intrat în faliment. Şi atunci oamenii au fost nevoiţi efectiv să facă ceva pentru a putea avea căldură şi apă caldă.

Andrea Nagy: Vorbind de limitele de poluare la care se gândeşte să umble Uniunea Europeană, ce reducere vi s-ar părea fezabilă?

Grigore Crăciun: Dacă se vor forţa aceste limite şi se va cere să se reducă de exemplu 50% dintr-odată, e posibil să nu se atingă.

Însă dacă se va merge pas cu pas, undeva la un 20-25%, există posibilitatea ca aceste limite să fie reduse şi să avem un aer mai curat.

Andrea Nagy

Foto: Pixabay

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.