Problema ploşniţei marmorate: ce trebuie să ştim şi cum să ne protejăm locuinţa

Ploşniţa marmorată a devenit o problemă în multe părţi ale lumii, atât în agricultură, cât şi în mediul urban.

Articol editat de cristina.rusu, 15 octombrie 2024, 15:36

Are cam un centimetru şi jumătate şi un colorit maroniu, gri şi negru, care-i conferă aspectul marmorat.

Singurul lucru bun care se poate spune despre ea este că nu poartă agenţi patogeni; are în schimb un miros pătrunzător şi neplăcut, pe care probabil că l-aţi simţit dacă aţi dat de ea din greşeală în timp ce făceaţi curăţenie.

Ploşniţa marmorată este cunoscută pentru daunele aduse agriculturii, în această perioadă însă devine din ce în ce mai enervantă şi în mediul urban.

Ploşniţa marmorată a devenit o problemă în multe părţi ale lumii, atât în agricultură, cât şi în mediul urban.

Parisul a avut parte de propria sa invazie de ploşniţe, iar în ultimii ani insectele dăunătoare au ajuns şi în România.

Ploşniţele sunt rezistente, sunt foarte adaptabile la diferitele tipuri de climă şi au învăţat să se mute în clădiri toamna pentru a hiberna.

Discutăm cu Diana Drăgan, doctorand în entomologie la USAMV Cluj:

Diana Drăgan: Ploşniţa aceasta numită halyomorpha halys este o specie invazivă, care provine din Asia de Est.

A migrat în America şi în Europa, iar la noi în România a fost semnalată pentru prima dată în 2015.

S-a răspândit prin intermediul comerţului global şi al activităţilor umane.

Se poate ascunde în mărfuri, vehicule şi containere, iar odată ajunsă în noul mediu se adaptează rapid şi devine un dăunător problematic pentru agricultură şi pentru ecosisteme.

Andrea Nagy: Aceste insecte le întâlnim foarte des şi înăuntru, în locuinţă. Care este preferinţa lor de habitat?

Diana Drăgan: Le întâlnim în interior pentru că toamna ploşniţele marmorate intră în case în căutarea unui loc cald pentru a ierna.

Deşi nu atacă alimentele sau mobilierul, prezenţa lor este totuşi neplăcută în special din cauza mirosului pe care îl eliberează când sunt stresate pentru a descuraja prădătorii.

Andrea Nagy: Alimentele nu le atacă, dar pe noi ne putem aştepta să ne înţepe?

Diana Drăgan: Nu reprezintă un pericol direct pentru oameni, nu înţeapă şi nu transmit agenţi patogeni care pot provoca boli.

Andrea Nagy: Ce funcţionează împotriva lor?

Diana Drăgan: O metodă de a ne proteja de ele ar fi izolarea crăpăturilor din pereţi, de la uşi, de la ferestre.

Instalarea de plase la ferestre ajută foarte mult.

Dacă nu ajung în locuinţe, ele caută să ierneze sub resturile vegetale; pe lângă adunarea frunzelor aşadar se pot face şi tratamente cu insecticide care au ca şi substanţă activă piretroizii.

Fiind o specie invazivă, din păcate insecta nu are prădători naturali eficace în afara arealului său nativ, ceea ce contribuie la răspândirea necontrolată în noile regiuni.

Şi cu toate acestea, există fungi şi bacterii care pot infecta ploşniţele; de exemplu fungii din genul Beauveria sunt cunoscuţi pentru capacitatea lor de a infecta insectele şi ar putea juca un rol important în reducerea naturală a populaţiei.

În spaţiile publice din Cluj-Napoca, un tratament de dezinsecţie ce a inclus şi ploşniţa marmorată a fost aplicat la începutul verii şi urmează să fie repetat la finalul lunii octombrie.

Pentru a fi însă eficient, tratamentul ar trebui să se realizeze la nivelul întregului judeţ, atrage atenţia Iulia Perşa, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca:

Tratamentele fitosanitare se efectuează de regulă la recomandarea Centrului Fitosanitar Judeţean, împotriva unor insecte dăunătoare precum ploşniţele, tigrul de platan, molia minieră a castanului sau păianjenul roşu.

Tratamentele se efectuează cu substanţe omologate şi, pentru o mai bună eficienţă, ar trebui aplicate pe raza întregului judeţ, mai ales că în această perioadă aceste insecte se deplasează dinspre culturile de pe câmp spre localităţi.

În acest an am mai aplicat astfel de tratamente în perioada mai-iune.

O nouă acţiune este programată în perioada următoare, în funcţie de condiţiile meteorologice.

Ploşniţele marmorate se hrănesc prin înţeparea fructelor, legumelor şi a altor părţi ale plantelor agricole, extrăgându-le sucul.

Printre culturile afectate se numără merele, piersicile, strugurii, roşiile, porumbul şi soia.

În unele cazuri atacurile severe pot compromite întreaga recoltă, generând pierderi economice semnificative.

Andrea Nagy

Foto: Diana Drăgan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.