Astăzi îi sărbătorim pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
Sărbătoarea este de origine veche, marcând data martiriului celor doi apostoli.
Articol editat de Andreea Leonid, 29 iunie 2024, 08:00
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
Cele mai utilizate prenume masculine sunt: Paul, Petru, Petre, Petrică, Pavel, Petrişor, iar în ceea ce priveşte prenumele feminine: Paula, Petronela, Petruţa, Paulina și Petra.
Din punct de vedere etimologic, numele Petru provine din grecescul „Πετρος”, care înseamnă „piatră”, fiind o traducere a numelui „Kephas”, regăsită în majoritatea versiunilor Noului Testament.
Pavel nu este altceva decât forma româneasca a latinescului Paul(us), încetățenit în vocabularul limbii noastre sub influență greco-slavă.
Termenul s-ar putea traduce prin adjectivul „paullus” („mic” sau „umil”), fiind înrudit cu „paucus” sau „pauper” („sărăcăcios”).
Consideraţi cei mai importanţi apostoli ai lui Iisus Hristos, Petru și Pavel au făcut lungi călătorii, pentru a răspândi creştinismul şi au sfârşit ca martiri la Roma.
Unul din motivele pentru care acești Sfinți Apostoli sunt cinstiți în aceeași zi, este acela că amândoi au murit în 29 Iunie.
Tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Petru şi Pavel le dorim sănătate, bucurii şi multe împliniri alături de cei dragi!
………………………………………………………………………………..
Tot astăzi este şi sărbătoarea Sânpetru de vară care marchează prin frumoase tradiţii populare miezul verii agrare şi perioada secerişului.
Sărbătoarea Sânpetru de Vară, despărţită de Sânpetru de Iarnă, patronul lupilor, de aproape o jumatate de an, este precedată de Postul lui Sânpetru, rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde fapte importante.
În tradiţia populară Sânpetru este fie pământean, fie divinitate celesta.
Cândva, la începuturile lumii, ar fi trăit Sânpetru, om simplu şi harnic care se ocupa cu agricultura, creşterea animalelor şi cu pescuitul, dar care fiind foarte credincios îl însoţea pe Dumnezeu în călătoriile sale pe Pământ.
Fiind şi un bun sfetnic, Sânpetru a fost luat de Dumnezeu în cer şi i s-au încredinţat porţile şi cheile Raiului. Acolo, era mai mare peste cămările cereşti, împărţea hrana animalelor sălbatice, şi în special lupilor, şi topea grindina pentru a o face mai măruntă şi mai puţin periculoasă pentru culturi.
La marile sărbători, de Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz şi Sânziene, se spune că Sânpetru poate fi văzut de pământeni, la miezul nopţii când se deschide pentru o singura clipa cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.
Potrivit tradiţiei populare până în acestă zi nu se scutură merii şi, dacă se respectă datina, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Se mănâncă mere şi miere din recolta anului, după masa de prânz şi se pun dorinţe, după ce se împart mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor şi li se urează spor în munca lor şi sănătate.
Când Sânpetru pocneşte din bici, scânteile care apar se transformă în licurici care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare şi se împart oamenilor săraci.
Oamenii pistruiaţi, dacă se spală pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul, scapă de pistrui.
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru a fi îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
