Prima pagină » Radio Sighet » Știri » Meșteri populari din Maramureș la Festivalul Tradițiilor Românești din Chișinău

Meșteri populari din Maramureș la Festivalul Tradițiilor Românești din Chișinău

Trei meșteri populari din Maramureșul Istoric participă la cea de-a doua ediție a evenimentului Festivalul Tradițiilor Românești care își deschide porțile vineri 17 mai în Chișinău.

Articol editat de Popovici Ioana, 17 mai 2024, 11:25

Vizitatorii vor putea descoperi muzica, dansul și tradiția folclorică autentic românească. Evenimentul va avea mai multe componente, inclusiv de artă populară, loc în care vor putea descoperi frumusețea obiectelor tradiționale din Maramureș, care vor fi expuse și prezentate de meșterii Vasile Șușcă, Ileana Andreica și Mihai Bledea.

Aceștia activează derulează ateliere de lucru în cadrul Școlii Rădăcinilor Străbune.

Despre prezența lor la Chișinău a vorbit pentru Radio Sighet prof Măriuca Verdeș, cea care coordonează activitatea Școlii Rădăcinilor Străbune:

Festivalul Tradițiilor Românești la Chișinău se derulează în perioada 17 – 19 mai și am fost invitați și noi împreună cu meșterii din cadrul Școlii Rădăcinilor Străbune și ai Asociației Rădăcinilor Străbune. Așadar, aceștia vor merge și vor prezenta câteva din meșteșugurile tradiționale pe care noi le avem în Maramureșul istoric. Spre exemplu, Ileana Andreica este o găzdoaie din localitatea Călinești care se ocupă cu țesutul. Ea a făcut de altfel și un țol impresionant pentru biserica din Călinești, de 120 m. Chiar i-am pregătit toată recuzita și o ducem acolo la Basarabia, am pus-o chiar cu tot ce trebuie. Va face o demonstrație și îi va învăța pe cei doritori.

Un alt atelier pe care îl pot vedea cei care participă acolo va fi de cioplit, al meșterului Mihai Bledea din Vadu Izei. El susține în cadrul Școlii Rădăcinilor Străbune de o perioadă bună de timp, ateliere dedicate copiilor și nu numai în ale cioplitului. A dus tot ce necesar, dălți și lemne specifice. Pentru că el cunoaște și diversitatea lemnului și pentru ce este un util fiecare lemn în parte, pentru că fiecare lemn are povestea lui și utilitatea lui.

Pe urmă domnul Vasile Șușca, care este și Tezaur Uman Viu, el o să se ocupe mai mult de făcutul măștilor din resturile care rămân de la găzdoaie, de după tiară, cum se zice și nu numai. Sunt câteva meșteșuguri pe care noi ne bucurăm că putem să le ducem mai departe.
Acești trei meșteri vor reprezenta Maramureșul, România din punctul ăsta de vedere Este un eveniment care a făcut legătură între românii de aici cu românii de dincolo. Și mulțumim organizatorilor, celor care ne-au ales ca să fim și noi prezenți la acest eveniment pe care, vă spun sincer, l-am așteptat cu drag, pentru că ne face și pe noi să fim bucuroși că ceea ce facem nu este fără de rânduială și fără de folos.

Am trimis și trimitem și câteva obiecte tradiționale specifice zonei noastre țoluri, modele de ștergare, fățoi, bânduri. Oarecum, culturile noastre și seamănă între ele, dat fiind faptul că românii au călătorit tot timpul, fie pentru a putea supraviețui, mergând la lucru în țară, au copiat modele, le-au adus, femeile, le-au adaptat, să zic așa, zonei noastre și au creat modele noi. Dar culturile noastre se aseamănă, limba este foarte apropiată, ei vorbesc foarte, să zic așa, în dialect și avem o dragoste frățească.