Tradiţii în Joia Mare în Transilvania

În a patra zi a Săptămânii Mari se vopsesc ouăle.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 mai 2024, 10:27 / actualizat: 2 mai 2024, 16:49

Sperăm că v-aţi ales deja vopseaua pentru ouă, pentru că astăzi veţi avea nevoie de ea. Deşi, dacă e să mergem pe metodele tradiţionale, poate ar fi mai simplu şi mai sănătos să rămânem la cojile de ceapă roşie. 

Tradiţii în Joia Mare 

În a patra zi a Săptămânii Mari se vopsesc ouăle, un obicei privit cu mult entuziasm de cei mici şi cei mari deopotrivă. Joia Mare implică însă şi tradiţii de o natură mai gravă, menite să stabilească un fel de contact simbolic cu cei care sunt plecaţi dintre noi. Ne-a povestit mai multe etnologul Maria Golban Şomlea:

Maria Golban Şomlea: Joi se spune că este bine să înceapă a fi vopsite ouăle. Vopsindu-se joi, ele vor ţine un an întreg (nu cred că acum cineva le păstrează un an întreg, dar a existat această credinţă).

În anumite locuri ele se vopsesc totuşi vineri, cu gândul la acele legende ale Mântuitorului când, răstignit fiind pe cruce, Maica a pus la baza crucii un coş cu ouă care s-au înroşit de la sângele lui.

Ouăle simbolizează piatra care a închis mormântul lui Iisus, dar şi reînnoirea vieţii: oul are forma rotundă, iar rotundul înseamnă absolutul, înseamnă împlinirea.

În tradiţia populară de Paşte oul roşu are valenţe apotropaice, de apărare, de alungare a răului. În vechime în satele noastre ouăle erau colorate cu vopsele vegetale: aveam plantele folosite pentru asta, iar motivele cu care erau decorate erau transmise din generaţie în generaţie.

În Bucovina există cel mai frumos obicei, acela al închistrării ouălor. Vorbim despre o tehnică care se foloseşte pentru a păstra culoarea de fond: se trasează pe ouă desene cu ceară topită, apoi oul se scufundă în băi de culoare.

Se deschid porțile lumii de dincolo

Andrea Nagy: În Oltenia am auzit că se spune că în Joia Mare se deschid porţile lumii de dincolo şi oamenii se întorc pentru a petrece câteva zile în familie. Interesant acest amestec de datini.

Maria Golban Şomlea: În satele din jurul Clujului, la Cojocna de exemplu, există un obicei: pomul care se face de Paşti. E un pomişor care se face în biserică, în sensul că se împodobeşte cu fructe, cu biscuiţi, cu alte dulciuri, iar apoi se duce la mormântul celui care încă nu a împlinit un an de la trecerea în veşnicie. După care preotul îl sfinţeşte, apoi este desfăcut şi împărţit copiilor sărmani.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.