Prima pagină » Cultural » Tradiţii în Joia Mare în Transilvania

Tradiţii în Joia Mare în Transilvania

În a patra zi a Săptămânii Mari se vopsesc ouăle.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 mai 2024, 10:27 / actualizat: 2 mai 2024, 16:49

Sperăm că v-aţi ales deja vopseaua pentru ouă, pentru că astăzi veţi avea nevoie de ea. Deşi, dacă e să mergem pe metodele tradiţionale, poate ar fi mai simplu şi mai sănătos să rămânem la cojile de ceapă roşie.

Tradiţii în Joia Mare

În a patra zi a Săptămânii Mari se vopsesc ouăle, un obicei privit cu mult entuziasm de cei mici şi cei mari deopotrivă. Joia Mare implică însă şi tradiţii de o natură mai gravă, menite să stabilească un fel de contact simbolic cu cei care sunt plecaţi dintre noi. Ne-a povestit mai multe etnologul Maria Golban Şomlea:

Maria Golban Şomlea: Joi se spune că este bine să înceapă a fi vopsite ouăle. Vopsindu-se joi, ele vor ţine un an întreg (nu cred că acum cineva le păstrează un an întreg, dar a existat această credinţă).

În anumite locuri ele se vopsesc totuşi vineri, cu gândul la acele legende ale Mântuitorului când, răstignit fiind pe cruce, Maica a pus la baza crucii un coş cu ouă care s-au înroşit de la sângele lui.

Ouăle simbolizează piatra care a închis mormântul lui Iisus, dar şi reînnoirea vieţii: oul are forma rotundă, iar rotundul înseamnă absolutul, înseamnă împlinirea.

În tradiţia populară de Paşte oul roşu are valenţe apotropaice, de apărare, de alungare a răului. În vechime în satele noastre ouăle erau colorate cu vopsele vegetale: aveam plantele folosite pentru asta, iar motivele cu care erau decorate erau transmise din generaţie în generaţie.

În Bucovina există cel mai frumos obicei, acela al închistrării ouălor. Vorbim despre o tehnică care se foloseşte pentru a păstra culoarea de fond: se trasează pe ouă desene cu ceară topită, apoi oul se scufundă în băi de culoare.

Se deschid porțile lumii de dincolo

Andrea Nagy: În Oltenia am auzit că se spune că în Joia Mare se deschid porţile lumii de dincolo şi oamenii se întorc pentru a petrece câteva zile în familie. Interesant acest amestec de datini.

Maria Golban Şomlea: În satele din jurul Clujului, la Cojocna de exemplu, există un obicei: pomul care se face de Paşti. E un pomişor care se face în biserică, în sensul că se împodobeşte cu fructe, cu biscuiţi, cu alte dulciuri, iar apoi se duce la mormântul celui care încă nu a împlinit un an de la trecerea în veşnicie. După care preotul îl sfinţeşte, apoi este desfăcut şi împărţit copiilor sărmani.