Creştinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Gheorghe
Creştinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Gheorghe, martir din secolul al IV-lea, patronul spiritual al Forțelor terestre române.
Articol editat de Camelia Velțan, 23 aprilie 2024, 08:34 / actualizat: 24 aprilie 2024, 8:26
Peste 1 milion de români îşi serbează onomastica. Cine a fost Sfântul Gheorghe:
Marele Mucenic Gheorghe a fost ofițer de rang înalt în armata romană în timpul împăratului Dioclețian.
A urcat în ierarhia militară datorită priceperii sale în ale războiului.
Era foarte apreciat la curtea imperială. Avea însă o religie interzisă încă în secolul al 4-lea în Imperiul Roman.
Împăratul Dioclețian credea că insuccesele armatei sale se datorau creștinilor care nu voiau să jertfească zeilor războiului, așa că îi prigonea pe creștini.
Gheorghe a fost și el victima persecuției, a fost închis și torturat pentru a renunța la creștinism. Nu a cedat și a fost executat prin tăierea capului.
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai cinstiți sfinți în creștinism, fapt dovedit de numărul mare de oameni care-i poartă numele și de alegerea lui ca ocrotitor al multor orașe.
Sfântul Gheorghe, fiind un sfânt militar, este și patronul spiritual al Forțelor Terestre Române.
Gheorghe este „sfântul purtător de biruință”, atât în țările ortodoxe, cât și în cele catolice.
Este un martir militar care, încă de acum 1.000 de ani, era patronul cavalerilor cruciați.
Credinţe şi superstiţii de Sfântul Gheorghe:
Oamenii se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
La Sfântul Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.
Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral.
Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, dar și de luptă cu forțele răului.
Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru (Sâmedru).
Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, stimulatoare și de luptă contra duhurilor rele.
Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc astăzi, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe onomastica, informează Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, dintre românii sărbătoriţi, peste 750 de mii sunt bărbaţi, iar 180 de mii femei.
Majoritatea românilor care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic poartă numele de Gheorghe, George, Gheorghiţă şi Ghiţă, iar femeile care îşi sărbătoresc onomastica se numesc Georgeta, Georgiana, Geta, Gina şi Ghiţa.
La mulţi ani tuturor sărbătoriţilor!
Radio România Cultural şi Antena Satelor vor transmite în direct Liturghia de la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, începând cu ora 10.00.
Remus Rădulescu/ RRA
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
