Săptămâna de 4 zile este doar pentru cei care colaborează cinstit

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Doru Șupeală. Explorăm informații și idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 18 aprilie 2024, 06:00

Hai să discutăm astăzi despre o idee care poate schimba felul în care muncim și ne organizăm viața.
Săptămâna de lucru de patru zile este o idee care pare să câștige din ce în ce mai mult teren pe piața muncii, însă poate poate această idee să funcționeze la noi, în România? Dacă da, cum?

De la bun început, trebuie să înțelegem că, în conceptul săptămânii de lucru reduse la patru zile nu este vorba despre a munci mai puțin, ci despre a munci mai inteligent. Iar treaba asta nu se poate întâmpla acolo unde ori angajații, ori șefii, ori ambele părți cred că ei sunt cei deștepți, iar ceilalți sunt un pic mai proști.

Cel mai amplu experiment internațional având ca subiect principal săptămâna de lucru de patru zile s-a finalizat recent și are rezultate puternice și promițătoare. Proiectul pilot a fost aplicat în Marea Britanie timp de șase luni și a implicat 61 de companii și aproximativ 3.000 de angajați. În urma adoptării noului model de lucru, veniturile firmelor au crescut cu 35%, demisiile au scăzut semnificativ, iar angajații declară că viața lor s-a îmbunătățit. Aproape toate companiile participante (56 din cele 61 implicate) au ales să continue cu noul model de lucru, raportând un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.

Bun, deci experimentul cu reducerea numărului de ore de lucru este un succes, cel puțin în anumite companii și contexte culturale și economice. Rămâne să îi mai convingem și pe șefi că treaba asta funcționează. Problema este că, deși 80% dintre angajați își doresc săptămâna de lucru de patru zile și sunt dispuși și să facă unele sacrificii pentru a obține treaba asta, doar 37% dintre angajatorii din lume susțin această idee deocamdată.

În contextul în care firmele au oricum probleme în a găsi angajați suficienți și de calitate, săptămâna redusă este privită cu scepticism. Ba mai mult, decidenții din firme menționează imposibilitatea aplicării în unele domenii, mai ales în cele cu foc continuu, dar și impactul negativ asupra productivității firmelor și implicit asupra economiei.

Nici autoritățile nu par a înțelege încă acest concept. Christian Lindner, ministrul german al Finanțelor, respinge categoric săptămâna de lucru de patru zile, susținând că prosperitatea nu vine prin mai puțină muncă. O perspectivă tipică unui contabil rudimentar, care înțelege munca strict cantitativ, nu și calitativ. O perspectivă care intră în contradicție cu rezultatele pozitive din alte țări, dar care întărește poziția multor angajatori din România, care nu-și pot imagina cum e posibil să fii mai productiv dacă muncești mai puțin timp.

Cu siguranță, săptămâna de lucru de patru zile este un concept care nu se potrivește tuturor sectoarelor și profesiilor, iar adoptarea ei presupune experimentare și adaptare la context. Activitățile repetitive și rudimentare, care presupun mult efort fizic și prea puțină contribuție intelectuală și tehnologie modernă nu prea pot fi scurtcircuitate.

E greu de crezut că un măturător, un zidar, un curier sau un croitor pot termina în patru zile norma de lucru pentru cinci zile fără a își crește productivitatea folosind tehnologii noi, procese simplificate sau metode inovatoare. Sau, și mai sigur, toate acestea la un loc.

Pentru a putea obține aceleași rezultate economice într-un timp de lucru mai scurt, este evident că scăderea cantitativă a orelor de lucru trebuie dublată de o creștere calitativă a activităților profesionale. Mai puține ședințe, mai puțină birocrație, mai multă autonomie, decizie și inițiativă oferite angajaților, mai multă automatizare, eficiență, creativitate, comunicare și inovație sunt absolut necesare.

Dar prima schimbare, fără de care nu are rost să ne apucăm de experimente, este una de mentalitate: angajatorii și angajații, simultan, trebuie să înțeleagă și să simtă că sunt într-un parteneriat, din care ambele părți câștigă dacă fac treabă bună și pierd împreună dacă ratează. Orice optimizare a procesului de lucru trebuie să implice 100% atât angajații, cât și angajatorii și să aducă beneficii ambelor părți. Altfel, nu se poate, nu merge.

Practic, trebuie să înțelegem că săptămâna de muncă de patru zile nu înseamnă că muncim mai puțin, ci muncim mai inteligent. Și facem treaba asta lucrând și experimentând împreună, angajați și angajatori, șefi și subordonați.

Câtă vreme angajații și șefii se poziționează în tabere adverse și rămân blocați într-o relație strict tranzacțională, în care avantajele inovației vor aduce beneficii doar uneia dintre părți, nu are rost să discutăm despre săptămâna de patru zile, ci trebuie mai întâi să îi trimitem pe șefi la școală, să afle și ei cum se face management și ce înseamnă leadership în epoca modernă.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.