Prima pagină » De prin Cluj » Harta pistelor de bicicletă din Cluj

Harta pistelor de bicicletă din Cluj

O hartă a traseelor pentru biciclete, indiferent de calitatea sau starea lor, a fost întocmită de curând și la Cluj-Napoca. Autorul este un pasionat de mersul cu bicicleta.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 16 aprilie 2024, 13:32 / actualizat: 16 aprilie 2024, 18:37

Clujul, chiar dacă are o rețea de piste de biciclete dezvoltată în ultimii 10 ani, nu este încă acoperit în totalitate de rute pentru bicicliști. Totodată, o hartă a acestora, realizată de curând, include informații care dovedesc faptul că nu există un parcurs coerent al pistelor de bicicletă din municipiu.

Andrei Costescu s-a mutat în Cluj-Napoca în urmă cu trei ani. Este pasionat de mobilități urbane și dezvoltare sustenabilă și utilizează foarte des bicicleta ca mijloc de transport.

A realizat o hartă a pistelor de bicicletă din Cluj-Napoca cu toate plusurile și minusurile acestora. Este vorba despre o infrastructură care încurcă mai mult decât ajută, atunci când vorbim despre accesul bicicliștilor la traficul clujean, explică Andrei Costescu:

Piste de bicicletă s-au mai făcut în ultimii câțiva ani, dar n-au venit neînsoțite de deficiențe și am să le enumăr: în primul rând, sensurile unice. Le putem vedea în Piața Lucian Blaga și pe străzile adiacente. Pe străzile din apropierea Parcului Central au fost în anii trecuți niște proiecte.

Cei de la primărie au decis că nu au suficient spațiu ca să împace și traficul auto și velo, așa că au pus piste pe câte un singur sens, nerespectând proiectele tehnice inițiale care prevedeau mobilitatea în ambele sensuri. Și nici nu ar fi un lucru așa de rău dacă acea pistă cu sens unic ar fi într-un sens opus benzilor auto. Să poți merge la dus pe pistă și la întors pe bandă auto, dar să te folosești de aceeași stradă, nu să ocolești în alte părți. Așa că acum avem un soi de circuit în centru.

Eu dacă vreau să merg de la căminele din Observator la facultatea de pe strada George Barițiu, la dus trebuie să fac dreapta pe strada Avram Iancu, pietonala de pe Universității, Piața Unirii, Bulevardul Ferdinand. Iar la întors merg pe strada Emil Isac, strada Petru Maior, Piața Lucian Blaga, strada Republicii. Este o infrastructură care mai mult încurcă și creează confuzie decât să sporească mobilitatea.

La intrarea în cartierul Grigorescu, începând cu strada Dragalina, nu sunt asigurate deloc ambele sensuri de mers, nici măcar prin ocolirea pe alte străzi. Lumea vine pe Dragalina până la stația de autobuz, apoi traversează pe strada Mamaia și merg pe pista de pe contrasens.

Deci, sunt toate aceste întreruperi, lipsuri care fac să nu avem niște rute coerente și ușor de folosit, de la o origine la o destinație. Și asta inclusiv în proiecte făcute de la zero, în care s-au investit multe milioane de lei.

Primăria nu are un set de reguli și de standarde pentru cum să arate tot ce construiește nou. Adică azi va fi o pistă separată pe carosabil, cu stâlpișori, mâine va fi una doar vopsită cu verde, va mai fi o pistă vopsită pe un trotuar asfaltat și va mai fi o pistă pe un trotuar cu dale, nevopsită, dar delimitată cu niște capace. (Andrei Costescu)

Radu Mititeanu, un vechi susținător al pistelor de biciclete în Cluj-Napoca, povestește și el despre eșecul acestui proiect la care s-a lucrat în ultimii 20 de ani:

Deși discuțiile cu Primăria clujeană au fost începute de organizațiile de bicicliști încă la începutul anilor 90 și primele promisiuni oficiale datează din 1997, abia în anul 2006 au fost primele încercări, dar s-a început cu stângul. S-a făcut o fâșie foarte îngustă, foarte prost concepută pe Bulevardul 21 Decembrie. S-a continuat tot haotic, tot prost, tot cu bucăți izolate de piste, fără continuitate, tot foarte înguste, mult prea înguste, fără spații laterale de siguranță, neatractive pentru bicicliști și chiar periculoase și pentru bicicliști și, de multe ori, și pentru pietoni.

Nici în ziua de astăzi Clujul n-are o rețea de infrastructură velo, dar n-are nici măcar un plan coerent. Să știm cum ar putea să fie prin anul 2027 sau 2030. Și asta este cea mai mare problemă, pentru că, statistic, kilometri par mai răsăriți ca în alte orașe. Se cheamă că avem câteva zeci de kilometri, dar foarte multe așa-zise piste sunt pe niște străduțe mici, cu circulație puțin intensă, în periferia orașului, unde nu-și au niciun rost, deoarece o infrastructură segregată pentru circulația bicicletelor își are rostul numai când sunt multe mașini și mulți bicicliști.

Altfel, soluția este să reduci viteza de trafic pe străzile mai mici, să institui zonă 30 sau zonă rezidențială și nu ai nevoie de această separație. Foarte greu găsești în Cluj o bucată de pistă de biciclete care să își merite numele, eventual cea nou realizată pe malul Someșului, pe malul drept, de la Parcul Rozelor până la Sala Sporturilor am putea spune că este în regulă, este suficient de lată, poți să te depășești, are spații de siguranță față de aleea pietonală. În rest, foarte greu să găsești o bucată care să n-aibă niște deficiențe calitative majore. De obicei pentru că sunt prea înguste, că n-au continuitate și că n-au spații de siguranță laterale.

De exemplu, pe strada Horea acea pistă este un pericol public, deoarece biciclistul este forțat să pedaleze în raza de acțiune a portierelor de mașini. Și atunci este doar o chestiune de timp până va fi accidentat prin clasicele accidente de portierare, dacă nu merge foarte încet și cu foarte mare grijă. (Radu Mititeanu)

În urmă cu șapte ani, rețeaua de piste de biciclete din Cluj-Napoca avea 41 km și primea calificativul „Rezonabile”, în urma unei evaluări a specialiștilor care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Dacă îți dorești să mergi în siguranță, cu bicicleta în Cluj-Napoca, Andrei Costescu a publicat online și harta întocmită de el pe care o găsești pe scribblemaps.com.