Oamenii în vârstă: angajați buni sau pietre de moară?

IdeileHackingWork - Oamenii în vârstă: angajați buni sau pietre de moară?

Articol editat de cristina.rusu, 21 martie 2024, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:22

Bun găsit la întâlnirea cu ideile Hacking Work, eu sunt Doru Șupeală. Avem idei valoroase pentru oamenii harnici, ca să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu.

Să presupunem că am ajuns la vârsta maturității și ne căutăm un alt job. Ce facem? ne ascundem sau ne cosmetizăm vârsta când scriem la CV sau o îmbrățișăm ca pe un semn al înțelepciunii? Sunt anii de experiență o medalie de onoare sau o barieră în calea inovației?

Hai să privim astăzi dincolo de cifrele din buletin și să analizăm experiențele angajatorilor care au angajat vârstnici, ce spun experții, dar și ce încearcă să ne comunice situația demografică.

Să începem cu o definiție a termenului „vârstnic”. În momentul de față, când ne referim la persoane vârstnice, vorbim cu predilecție despre generația Baby Boomers. Adică acei oameni care au dansat pe ritmurile Beatles și care au văzut sau chiar au trăit ca niște hippioți adevărați. Sunt părinții sau bunicii noștri. Născuți între anii 1946 și 1964, într-o perioadă de boom demografic postbelic, în lumea occidentală ei au fost printre primii exploratori ai libertăților individuale, ai drepturilor civile și ai inovației digitale.

În România, au crescut în umbra regimului comunist și au fost martorii conștienți ai transformărilor radicale prin care a trecut țara, de la industrializare forțată la revoluție și la tranziția către democrație și economia de piață. Ca să vă imaginați și mai limpede cât de mult a avansat lumea în timpul acestei generații, gândiți-vă că o femeie de 60 de ani se uita la un televizor alb-negru în tinerețe, iar acum trăiește apariția realității virtuale și a inteligenței artificiale.

Să nu uităm nici faptul că nu peste mulți ani ne vom referi la Generația X ca la vârstnici. Adică acea generație cunoscută în România mai ales sub denumirea de  „Decreței”. Un termen care amintește de Decretul 770 din 1966, care interzicea întreruperea de sarcină și care viza creșterea accelerată a populației.

Ce ne spun datele? Situația demografică din țară, dar și din Europa, parcă ne face zilnic semn cu ochiul, încercând să ne transmită că reprezintă un pericol. Conform Eurostat, vârsta medie a populației a crescut în UE cu 2,3 ani în ultimul deceniu și cu 3,1 ani în România. Bătrânul continent îmbătrânește rapid. Puține țări fac excepție, iar țara noastră îmbătrânește ca medie de vârstă a populației mult peste media europeană.

Acum, vârsta medie în România este de 42,4 ani. Datele publicate de Institutul Național de Statistică mai arată faptul că singura categorie de vârstă care a înregistrat o creștere în România, în ultimii 10 ani, a fost categoria celor de peste 65 de ani.

Pentru ca peisajul să fie complet, mai observăm și faptul că pleacă din țară tocmai cei tineri. Între anii 2011 și 2022, populația rezidentă a României a scăzut cu peste un milion de oameni. Îngrijorător este că această scădere se înregistrează în mare parte în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 34 de ani.

Cum arată situația în piața muncii? În primul rând, vârstnicii care să munceascăîși găsesc mult mai greu un loc de muncă decât cei tineri. Discriminarea pe bază de vârstă este reală. Trei din cinci candidaţi cu vârsta de peste 45 de ani s-au simţit discriminaţi la interviu din cauza vârstei, iar unul din trei angajatori recunoaşte că şi-a recrutat angajații în baza acestui criteriu. De-altfel, una din trei persoane din Europa este discriminată pe criterii de vârstă, arată un raport al OMS și al ONU, din 2021.

Săptămânile trecute s-a viralizat perspectiva controversată a Sarei Holcomb, care a luat decizia de a nu mai angaja persoane din generația Baby Boomers, după o experiență nefericită cu un angajat mai în vârstă. Din spusele Sarei, angajatul respectiv nu era calificat pentru rol și era „prea în vârstă pentru a lucra”. Povestea a ridicat noi întrebări despre discriminarea pe bază de vârstă, dar și despre adaptabilitatea la tehnologie în mediul de lucru actual, provocând o dezbatere amplă în mediul online.

De cealaltă parte a baricadei, directorul celei mai vechi fabrici de lactate din Italia a decis să recruteze exclusiv persoane cu vârsta de peste 60 de ani pentru un nou proiect. Roberto Brazzale, el însuși în vârstă de 61 de ani, spune că angajații de peste 60 de ani sunt de încredere și au experiența, pasiunea și energia angajaților de 40 de ani din trecut. Acest lucru contrastează cu experiențele anterioare cu angajați mai tineri, care s-au încheiat cu „rezultate nesatisfăcătoare”.

Astfel de situații deschid o dezbatere tot mai relevantă legată de cum societatea și piața muncii valorifică (sau nu) experiența și maturitatea. Hai să vedem ce spun experții:

Printre calitățile angajaților vârstnici, experții amintesc că sunt mai autonomi, mai buni la luarea deciziilor, manifestă o stabilitate superioară, sunt mai conștiincioși și mai puțin predispuși burnout-ului. Defectul principal constă în percepția că generațiile în vârstă sunt depășite de rapiditatea schimbărilor tehnologice, iar această percepție este susținută și de date la noi, deoarece România este pe ultimele locuri în ceea ce privește învățarea pe parcursului vieții a adulților. De asemenea, multor vârstnici le este dificil să lucreze cu un lider mai tânăr decât ei.

Sociologul Barbu Mateescu, spunea într-un episod al podcastului Hacking Work citez: „Toată lumea vrea tineri și fuge de angajații care au peste 45 de ani. Când de fapt, realitatea demografică este inversă. Oferta pe piața muncii se subțiază constant. Pentru fiecare om de 19 ani din România, sunt doi oameni care au 38 și trei care au 57.”, am încheiat citatul Profesioniștii în vârstă sunt o oportunitate rară, iar organizațiile ar trebui să-și îndrepte atenția înspre cei mai experimentați.

Ce concluzii am putea trage din toate informațiile de mai sus? În primul rând, că, deși companiile românești se confruntă cu dificultăți în a găsi oameni, angajarea vârstnicilor este rareori privită ca o soluție de către antreprenori. Angajarea persoanelor în vârstă  nu ar trebui să fie o dilemă. Cu toții avem de câștigat dintr-o piață a muncii diversă și inclusivă. Dar mai avem de luptat cu mentalitățile și cu realitățile sociale de la noi, mult diferite de cele din Europa Vestică, deocamdată.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, descoperă online podcastul și newsletterul  Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.