Acest os, probabil de la o capră sau o oaie, a fost descoperit în 2017 în Houten-Castellum, o așezare rurală datând din perioada romană din Țările de Jos.
Articol editat de cristina.rusu, 18 februarie 2024, 00:00 / actualizat: 18 februarie 2024, 8:58
Acest os, probabil de la o capră sau o oaie, a fost descoperit în 2017 în Houten-Castellum, o așezare rurală datând din perioada romană din Țările de Jos.
Semințele de găină neagră (Hyoscyamus nige), o plantă aparținând familiei de mănăsele de noapte, sunt cunoscute pentru proprietățile lor medicinale. Anumiți compuși, cum ar fi alcaloizii tropani (în special atropina, scopolamina și hiosciamina), au într-adevăr efecte antispastice și pot fi utilizați pentru ameliorarea anumitor tulburări gastro-intestinale.
Datorită prezenței alcaloizilor psihotropi, găina neagră are, de asemenea, efecte halucinogene care se pot manifesta ca vedere alterată, stări de visare cu ochii deschisi și experiențe senzoriale alterate. Cu toate acestea, este important de reținut că găina neagră este o plantă extrem de toxică, iar efectele halucinogene sunt adesea însoțite de efecte secundare nedorite.
Acestea fiind spuse, este adesea dificil să se determine dacă prezența găinii negre în siturile istorice indică faptul că a fost folosită sau a apărut în mod natural, deoarece planta crește ca o buruiană. Totuşi, rapoartele sugerează că această plantă a fost folosită pentru o varietate de scopuri de-a lungul istoriei. Anumite culturi antice ar fi folosit-o în special în practici rituale sau șamanice din cauza proprietăților sale psihotrope.
Scrierile din literatura clasică anterioară indică, de asemenea, că găina neagră a fost folosită în perioada romană în scopuri medicinale, nu recreative. Autori precum Pliniu cel Bătrân au descris efectele semințelor, inclusiv faptul că acestea ar putea provoca „nebunie și amețeli”.
Totuşi, înainte de această descoperire, nu fusese găsită nicio dovadă fizică a utilizării acestei plante otrăvitoare de către locuitorii Imperiului Roman. În acest caz particular, arheologii au stabilit că semințele au fost plasate intenționat în interiorul unui femur de animal sculptat (osul coapsei) care măsoară 7,2 centimetri lungime. Pentru a le menţine în siguranță, osul-recipient a fost sigilat cu un dop din scoarță de mesteacăn negru.
Osul a fost datat între anii 70 și 100 î.Hr.,pe baza unor stiluri ceramice și a unei broșe de sârmă găsite în aceeași groapă noroioasă. Această descoperire, pe lângă faptul că oferă dovezi tangibile ale utilizării intenționate a semințelor de găină neagră în Țările de Jos romane, reprezintă astfel primul caz cunoscut de semințe depozitate în mod deliberat pentru utilizare ulterioară. (www.sciencepost.fr – 8 februarie)
RADOR RADIO ROMÂNIA
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Vreme caniculară, cu disconfort termic accentuat. Cerul va fi variabil. Mai ales după-amiaza și seara vor fi manifestări de instabilitate...
UPDATE: ora 14.00 Senatul a adoptat, din nou, astăzi, Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii. Proiectul – jalon de un...
Se așteaptă ca preţurile la carburanţi să scadă în perioada următoare. Se va întâmpla în aproximativ 10 zile, a explicat joi, 6...
Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc miercuri, 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, care, conform credinţei creştine, aminteşte...