Adulții din România ”studiază” doar la Școala Vieții

Nu ți se pare că modul în care ne raportăm la educație în România este unul greșit și dăunător? De câte ori discutăm despre educație tindem ca într-un clișeu să ne gândim imediat doar la copii și adolescenți, adică la cei care sunt destinatarii serviciilor de învățământ tradițional care pornesc de la creșă și grădiniță și se încheie cu studiile universitare.
Suntem victimele unui mod greșit de a privi lucrurile nu doar pentru că înțelegem educația ca fiind destinată strict celor înscriși în sistemul tradițional de învățământ, ci și pentru că, foarte mulți dintre noi, cred încă în mod dăunător, că educația se încheie odată cu finalizarea studiilor liceale sau universitare.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 noiembrie 2023, 06:00 / actualizat: 23 martie 2024, 13:29

De multe ori întâlnesc oameni care gândesc și chiar spun că ei nu mai au nevoie de învățare, fiindcă și-au încheiat perioada de școlarizare la liceu sau la facultate și știu deja suficient de multe lucruri pentru a-și face foarte bine meseria acolo unde lucrează.
Ei bine, această modalitate de gândire nu este doar incorectă, ci și foarte păguboasă. Pentru că de educație nu mai au nevoie doar cei aflați la începutul vieții, ci și absolut toți cei care au atins deja vârsta maturității.
E mare nevoie să începem să înțelegem că învățarea trebuie să fie un proces continuu, iar aceia dintre noi care sunt deja maturi au la fel de multă nevoie de școală precum au copiii sau adolescenții. Nu prea mai putem să ne păstrăm valoroși și relevanți în piața muncii dacă nu învățăm continuu și nu ne actualizăm mereu cunoștințele, aptitudinile și instrumentele de lucru, care devin tot mai digitale.

Din păcate, așa cum ne-am cam obișnuit, suntem încă în coada clasamentelor europene și din această perspectivă: rata medie de participare a adulților români (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) la programe de educație și formare a fost de doar 5,4% în 2022, în vreme ce media europeană este de 11,9%. Mai mult decât dublu.
Nu doar că suntem departe de Europa dezvoltată în privința accesului la educație al adulților, dar înregistrăm și discrepanțe majore între regiunile țării: cele mai grave situații, adică cele mai mici procente de adulți care participă în programe de educație se regăsesc în Oltenia, Banat-Crișana și în județele din centrul țăriicu populație maghiară numeroasă, unde doar 2, maxim 3% din populația adultă învață lucruri noi.

O altă statistică publicată anterior de Eurostat confirmă aceste cifre: doar 18% dintre angajatorii din România oferă programe de training pentru angajații lor, în vreme ce în țările din jurul nostru procentul acesta ajunge lejer la 30-40%, iar în țările din Vest obiceiul firmelor și instituțiilor de a își învăța mereu angajații lucruri noi se regăsește frecvent la peste 80% dintre angajatori.
Discutăm deja de aproape un deceniu despre un program strategic de dezvoltare și modernizare a țării, program centrat pe educație și patronat de președintele țării. După mulți ani în care ”România Educată” a fost doar un slogan, avem acum acces la date mai concrete, care încep să se transforme în legi și programe guvernamentale, dar care sunt extrem de criticate de multe voci cu autoritate, fiindcă nu produc niciun fel de schimbare majoră și reformă benefică în sistemul de învățământ tradițional.
Dincolo de asta însă, ceea ce ar trebui să ne revolte este că programul ”România Educată” nu alocă niciun fel de atenție, planuri, programe și resurse pentru educația adulților. Din perspectiva politicienilor și autorităților din România, educația este un beneficiu adresat exclusiv celor aproape 5 milioane de copii și tineri ai națiunii, în vreme ce ceilalți 14 milioane de cetățeni ai țării nu par a avea nevoie de astfel de servicii.

La cât de repede se mișcă lucrurile în tehnologie și economie, la viteza cu care dispar profesii și activități economice și apar noi meserii și noi arii valoroase de specializare, educația continuă, recalificarea și policalificarea, dezvoltarea continuă a cunoștințelor și abilităților sunt obligatorii pentru orice persoană care își dorește o viață normală, liniștită, sănătoasă, echilibrată și lipsită de tensiune și nesiguranță.
Învățarea continuă este singura modalitate prin care ne putem păstra și crește valoarea în piața muncii. După cum putem constata, statul român nu are niciun fel de interes pentru acest subiect, iar angajatorii investesc mult prea puțin deocamdată în această direcție. Cu alte cuvinte, suntem fiecare pe cont propriu și depinde de fiecare dintre noi să ne găsim timpul, energia, înțelepciunea și resursele materiale pentru a transforma cunoașterea modernă în aptitudini care să ne dea acces la joburi sigure și venituri decente.

Sper că și astăzi ți-am fost de folos cu ideile Hacking Work. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că ne asculți și ne susții, caută online podcastul și newsletterul Hacking Work. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem cu toții la serviciu, nu la scârbiciu. Spor la treabă!

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.