Ascultă Radio România Cluj Live

Diplomație pe timp de război

Graţian Pârvu: Este adevărat. În primul rând, aș vrea să încep prin a vă spune că acest consulat a fost înființat în anul 2016 tocmai din dorința de a sprijini comunitatea românească din dreapta Tisei. Consulatul General al României de la Cernăuți se află la o distanță de aproximativ 250km distanță și atunci cetățenilor etnici români de aici, din Transcarpatia, le era foarte, foarte greu să meargă la Cernăuți, să poată să-și obțină diverse acte, fie că este vorba de permise de mic trafic sau vize de muncă, sau vroiau să-și transcrie anumite acte sau aveau nevoie de eu știu tot felul de documente din care să reiasă apartenența la comunitatea românească.

Diplomație pe timp de război

Articol editat de cristina.rusu, 30 octombrie 2023, 13:43

Iată că în 2016 s-a înființat acest consulat și a început activitatea, să spunem, în mod foarte activ. Cetățenii etnici români de aici au posibilitatea să obțină servicii consulare de luni până vineri. Deci, practic în fiecare zi membrii comunității românești pot accesa servicii consulare.

De altfel, aș vrea să vă spun că nici măcar 1 zi, atât în perioada pandemiei, cât și de la debutul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, acest consulat nu a fost închis, chiar dacă ne aflăm în zonă de război, chiar dacă avem foarte multe probleme și foarte multe dificultăți, am căutat și am avut resursele necesare să ținem deschis acest consulat, astfel încât etnicii români să beneficieze de servicii consulare și bineînțeles, și cetățenii ucraineni sau cetățeni, alți cetățeni străini care vin la noi pentru depunerea unor dosare de viză sau pentru clarificarea unor situații în raport cu statul român. Deci, din acest punct de vedere, am încercat să ne desfășurăm activitatea într-o cvazinormalitate și iată că la peste 600 de zile de război suntem în continuare activi, avem numeroase proiecte în comunitate, avem numeroase proiecte bilaterale cu statul ucrainean, deosebit de important e din punctul nostru de vedere și încercăm să răspundem tuturor solicitărilor.

Da, așa cum aminteați dvs. încă de la debutul crizei din Ucraina, consulatul a fost la datorie fie în punctul de trecere a frontierei, fie aici

Liviu Şiman: V-ați implicat și ați dat o mână de ajutor pentru a ușura situația celor care tranzitau sau se refugiau sau plecau spre alte țări unde să primească azil sau altă formă de ședere. În același timp, ați sprijinit și pe cei relocați aici, în zonă, tot așa ajutându-i, nu numai din punct de vedere, să zicem așa, a actelor și a documentelor, dar și umanitar. Consulatul, aşa cum ați zis și dvs, a coordonat transportul, a facilitat intrarea peste frontieră a caravanelor care veneau non-stop spre ajutorul celor aflați în dificultate. Pentru că ați amintit și de proiectele pe care le derulați împreună cu statul ucrainean, o să vă rog să ne enumerați câteva din aceste proiecte pe care ați reușit să le implementați, pe care urmează să le implementați în colaborare.

Graţian Pârvu: Aș putea să vă spun că în ultimii 3 ani am asistat la o dezvoltare pe segmentul cooperării transfrontaliere, deci pe proiectele transfrontaliere. O dezvoltare fără precedent în comunitatea teritorială Solotvino. Dacă în 10 ani comunitatea teritorială Solotvino a avut patru proiecte transfrontaliere în ultimii 3 ani, iată deja sunt șase proiecte care sunt implementate, majoritatea sau se află în faza de implementare. Este o diferență uriașă în ceea ce a fost până în anul, să spunem, 2018, 2017, 2018 și ceea ce se întâmplă din 2019 încoace. În mod evident, toate aceste proiecte au venit în beneficiu comunității. Sunt proiecte de mare interes, sunt proiecte care gestionează situațiile de de urgență, calamități naturale, incendii, sunt proiecte de dotări medicale în spitale, sunt dotări de reabilitări de spitale, sunt proiecte care vizează cultura, educația, sunt proiecte care vizează dotări cu echipament pentru exploatarea lor în primării, utilaje, excavatoare, tractoare și tot felul de mașini.

Vreau să vă spun că din punctul nostru de vedere, aceste proiecte și-au atins foarte bine obiectivul. Dacă în 2019 erau foarte multe dificultăți, să știți că la La Solotvino, în momentul de față lucrurile stau cu totul diferit. Vorbim și de partea de securitate a persoanelor. Iată, aș putea să vă exemplific un proiect Safe Futures, care se derulează între patru parteneri : Baia Mare, Ivano Frankiv, Solotvino și Sighetu Marmației, care au ca obiect centre de date capabile să monitorizeze tot ceea ce se întâmplă și să îndepărteze sau să încerce să aibă o acțiune de prevenție a fenomenelor, un element de descurajare a infracțiunilor.

Ceea ce noi am încercat să discutăm și să propunem atât autorităților de la Solotvino, Sighetu Marmației sau din alte locuri a fost să susținem în continuare o măsură de continuitate a unor dezvoltării de noi proiecte. Bun, s-au făcut șase proiecte, dar iată acum, Uniunea Europeană a pus la dispoziție un nou program de dezvoltare transfrontalieră, care depășește ca și fonduri 50 de milioane de euro. Deci, în acest sens, primăriile din Ucraina, primăriile din Maramureș, de exemplu, din zona de frontieră, au la dispoziție acest mecanism, să-l fructifice la maximum.

Din acest punct de vedere, am participat și eu la numeroase ședințe între primăria Solotvino și Primăria Sighetu Marmației, care au avut ca obiect dezvoltarea unor noi proiecte, realizarea unor noi fișe de proiect pe mai multe sectoare de activitate, pe sectorul medical, pe sectorul de educație, de cultură, de păstrare a identității și aș vrea să vă spun că așteptăm cu interes ca aceste propuneri și inițiative să se transforme în fișă de proiect, care să fie depuse până la sfârșitul anului către autoritatea competentă.

Liviu Şiman: Pentru că ați amintit de anumite proiecte. Ascultându-vă, ați enumerat aparatura medicală, autospeciale etc. Aș aminti și parteneriatul excelent care îl aveți cu Barou Maramureș, cu Uniunea Barourilor din România, care alături de consulat, s-a implicat în multe proiecte.

Graţian Pârvu: Este foarte adevărat, Uniunea Barourilor din România a fost a fost aici încă din primele zile ale războiului și de-a lungul întregii perioade a sprijinit foarte mult, pe de o parte, comunitatea, prin dotări cu echipamente medicale de ultim generație a spitalului din Apșa de Jos, de care beneficiază nu numai comunitatea românească și ci și toți cetățenii ucraineni care vin acolo, existând și secție de terapie intensivă. Deci, ne-am gândit aici să acopere o paletă cât mai largă de activități în sprijinul persoanelor care se află în suferință. Am înțeles că acolo pot fi aduși și militari din zonele afectate pentru a fi tratați, ceea ce pe noi ne bucură foarte mult că s-a putut face acest lucru. Uniunea, Baroul din România, împreună cu Barou Maramureș transferat ajutoare umanitare nu numai la Cernăuți sau la Solotvino, ci și în zonele cele mai afectate de război.

Deci, iată, s-au creat niște mecanisme de cooperare, din punctul meu de vedere excelente, care au venit în sprijinul Ucrainei și care s-au materializat în mod concret, cu rezultate concrete, iar acțiunile noastre de menținere a acestui contact între autoritățile ucrainene și în cazul nostru, cu Uniunea Barourilor din România sau Baroul Maramureș vin să să recunoască în continuare ceea ce s-a făcut și ceea ce putem face în continuare pentru cei care se află în necaz.

Liviu Şiman: Domnule Pârvu, dacă în trecut ajutorul statului român pentru comunitatea din dreapta Tisei era să zicem, oarecum sporadic, în ultima perioadă putem constata un sprijin susținut pentru comunitate și mai ales pentru instituțiile de învățământ. Știu că alături de Departamentul Românilor de Pretutinde și Consulatul de la Solotvino s-a implicat, pentru a sprijini actul educațional în limba română, o să vă rog să ne detaliați și aici câteva aspecte în ceea ce privește sprijinul dvs. pentru sistemul educațional.

Graţian Pârvu: Având în vedere că eu mă aflu deja de 4 ani aici, aș putea să vă spun că da. În perioada 2019-2021, autoritățile române au sprijinit comunitatea românească cu sub diverse forme şi proiecte aflate în derulare de către școli, dotarea cu anumite echipamente pentru copii, nu știu, fie că este vorba de o tablă interactivă sau un laptop, dar din 2021 și până în prezent, deci 2000, practic 2022 și 2023, din punctul nostru de vedere, acomunitatea românească a primit un ajutor substanțial din partea autorităților române, a Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și consider că este un ajutor dat fără precedent acestei comunități care numără peste 36.000 de membri, ajutor care a fost caracterizat prin proiecte. Ce înseamnă proiecte? Au fost depuse inițiative din partea asociațiilor de expresie românească de din dreapta Tisei, pentru, să spunem, dotarea din școli, table interactive, laptop-uri, tot ce înseamnă echipamente de birotică pentru fiecare școală.

Din acest punct de vedere, aș vrea să vă spun că în momentul de față toate școlile au dotări, au dotări de ITNC. Cu sprijinul Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, iată că s-a ajuns la o performanță din punctul meu de vedere și apreciem foarte mult inițiativa asociațiilor românești de dezvolte a acestor proiecte în continuare. Iată, în urmă cu foarte puțin timp am asistat cu multă bucurie la finalizarea lucrărilor de dotare ţi de reamenajare, practic, a 2-a școli foarte importantă din comunitatea românească. E vorba de Școala Alexandru Ciplea din Biserica Albă și Școala Academician Vasile Marina din Apșa de Mijloc. O mare bucurie pentru copii. Imaginați-vă că aceste școli au fost reabilitate și au au avut niște lucrări foarte, foarte bune acolo. Lucrările au fost efectuate de către autoritățile locale, cu sprijin financiar din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

De asemenea, programul de burse a statului român, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni care acordă burse de studiu copiilor din cadrul comunității românești. Sunt multe lucruri de spus. Cert este că, din punctul nostru de vedere, proiectele dezvoltate în ultimii doi ani de zile au reprezentat, din punctul nostru de vedere, un exemplu și un real succes pentru comunitatea românească din Transcarpatia.

Liviu Şiman: Haideți să vorbim puțin și despre dvs. De câți ani sunteți în diplomație?

Graţian Pârvu- Deja sunt 20 de ani. Mă aflu la al 4-lea post aici. Aș putea spune cu certitudine că a fost cel mai interesant post de până acum, deoarece provocările și specificul zonei, mai ales că 2 ani de zile ne-am aflat în pandemie și 2 ani de război ne-a făcut să creștem foarte mult efortul pentru a ajuta toată activitatea noastră, nu numai a mea, ci și a colegilor mei, a fost realizată sub acest spectru.

Să încercăm să ajutăm cu tot ceea ce putem Ucraina. M-am axat aici foarte mult pe mamele și pe copiii ucraineni care se aflau în mare dificultate și care, știți foarte bine, la debutul războiului au venit către punctul de trecere a frontierei Sighetu Marmației, unde am acordat ajutor. Ne-am evacuat proprii cetățeni. În primul rând cetățenii noștri români. I-am evacuat pentru că se aflau foarte mulți aici. Imaginați-vă că în perioada înainte de război, la Bucovel mergeau peste 25.000 de turiști români. Acești oameni trebuiau să fie evacuați în siguranță, trebuiau să să beneficieze de asistență. S-a reușit evacuarea cetățenilor români și nu numai din zona noastră de competență și ci și din alte regiuni, pentru că s-au deplasat către frontieră și totodată ne-am concentrat efortul pentru a ajuta mamele și copiii ucraineni. Am creat și niște culoare mai rapide de a ajunge în vamă.

Aici erau cozi uriașe, după care ne-am concentrat foarte mult să facilităm transporturile umanitare din România către zonele afectate din Ucraina, să ajungă cât mai rapid acolo, pentru că dacă vorbim de medicamente pentru copii, dacă vorbim despre produse de igienă de maximă necesitate pentru copii sau diverse medicamente pentru oameni bolnavi sau militari aflați pe front, care au fost răniți acolo, nu mai puteai să spui haideți să așteptăm, haideți să temporizăm,ne-am concentrat foarte mult ca aceste ajutoare umanitare să ajungă cât mai rapid în zonele afectate.

Cred că lucrul acesta a fost realizat ca obiectiv și nu în ultimul rând, am avut o relație foarte bună de cooperare cu autoritățile regionale și autoritățile locale, autorităţile, regionale la Ușgorod și autoritțile locale de la Solotvino, pentru că nu ai cum să facilitezi și nu ai cum să dezvolți o relație de cooperare dacă nu beneficiezi și de sprijinul și disponibilitate a părții ucrainene de a lupta împreună pentru această cauză, care mi se pare în mod evident că este o cauză pur umanitară. Ne-am gândit la oameni și numai la oameni.

Liviu Şiman: Domnu Pârvu, este greu să fii diplomat în zona de război?

Graţian Pârvu: Este o acțiune foarte complexă. Este o acțiune care impune să iei decizii imediate și să iei decizii corecte. Este foarte important să depășești acea sferă a omului îmbrăcat într-un costum și cu un stilou în buzunar care doar ar putea să scrie sau să se ducă la o întâlnire.
Ne-am concentrat eforturile pe ajutoarele umanitare. Ne-am concentrat eforturile să și luăm în mașină copii și să-i transferăm repede în România. Ne-am concentrat și să luăm copii bolnavi și să-i ducem în România repede, la spital. Pentru noi nu a contat faptul că suntem diplomați sau că suntem consuli. Aici nu ne-a interesat așa ceva. Suntem oameni, suntem niște oameni absolut normali, dar care trebuie să răspundem și trebuie să avem reacție la suferința unor oameni.

Liviu Şiman: Care credeți că sunt calitățile de care trebuie să dea dovadă un diplomat în aceste condiții?

Graţian Pârvu: Să fie loial, să fie corect, să spună lucrurilor pe nume și să aibă o conduită care să conducă la o foarte bună cooperare cu autoritățile statului de de reședință.

Liviu Şiman: Ce sfaturi le-ați da tinerilor care ar vrea să îmbrățișeze această frumoasă carieră, să devină diplomați? Bine, nu dintr-o dată, ci urmând etapele normale și fireşti?

Graţian Pârvu: Le-aș recomanda foarte mult să citească, să citească orice le trece prin mână, să aibă un vocabular adecvat. Numai din carte poți să deprinzi foarte multe lucruri și să ai un vocabular bogat și să învețe minimum două limbi străine. Este foarte important în dezvoltarea noastră să citim și să cunoaștem și limbi străine, pentru că acum, iată, astăzi suntem la Solotvino, mâine suntem la Roma, poimâine suntem la Washington și atuncea trebuie să putem avea o conversație corectă și cu un cetățean străin. Acestea ar fi recomandările mele. Să citească foarte mult, să aibă un vocabular frumos și să învețe limbi străine.

Liviu Şiman: domnulePârvu ce face consulul României la Solotvino în timpul liber pe care îl mai are, că ați vorbit de citit, bănuiesc că citiţi în continuare mult. Sau ce alte pasiuni mai aveți?

Grațian Pârvu: La modul cel mai sincer, după ce termin activitatea merg acasă, unde încercăm să ne luăm energia pentru a 2-a zi. Mai avem câte un animăluț, câte o pisică în casă cu care ne jucăm. Nu avem o activitate socială extrem de bogată, însă încercăm să ne odihnim pentru ca a 2-a zi să putem fi capabili să gestionăm o anumită situație. Oricând se poate întâmpla ceva, iar noi trebuie să ajutăm. Nu ne permitem să pierdem nici nopți, stăm, acasă, ascultăm o muzică, ne uităm la un film, citim o carte și rămânem aici ca să putem ajuta atât cât este nevoie.

O singură chestiune aș vrea să o mai menționez. Aș vrea să vă spun că foarte mulți etnici români din comunitatea românească s-au implicat foarte mult în sprijinirea zonelor afectate de război, fie că este vorba de asociații de expresie românească, fie că este vorba de persoane fizice, fie că este vorba de preoți, fie că este vorba de profesori, fie că este vorba chiar și de elevi, care și-au adus contribuția substanțial în a ajuta. Am văzut foarte mulți etnici români în vama de la Solotvino, care cărau ajutoare umanitare, le puneau în alte mașini care se duceau în zonele de război. Și pentru mine a fost un un exemplu pentru această comunitate frumoasă. O comunitate de oameni harnici care cu adevărat și-au adus contribuția la facilitarea unui ajutor imediat.

Liviu Şiman: În încheiere, cred că le putem spune că toți etnicii români din dreapta Tisei mă refer și din zona apropiată adiacentă frontierei cu România pot avea o bază reală de sprijin în Consulatul României de la Solovino.

Graţian Pârvu: Cu siguranță, așa cum a fost și până acum, nici un cetățean care a venit la poarta consulatului nu a fost refuzat să obțină un serviciu. Iar dacă a avut o problemă și a avut nevoie de o recomandare sau de o sugestie, noi întotdeauna am avut ușăa deschisă.

Liviu Şiman: Nu-mi rămâne decât să vă mulțumesc pentru cuvintele pe care ni le-aţi adresat. Vă dorim succes în continuare. Să dea D-zeu ca pacea să se reinstaureze și, cum zic filosofii, câinii războiului să tacă și muzele să vorbească.

 

Liviu Șiman

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

UE: S-a adoptat legea privind folosirea Inteligenţei Artificiale
Internaţional miercuri, 22 mai 2024, 11:46

UE: S-a adoptat legea privind folosirea Inteligenţei Artificiale

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o lege privind reglementarea folosirii Inteligenţei Artificiale.   Documentul interzice unele...

UE: S-a adoptat legea privind folosirea Inteligenţei Artificiale
Doar cu buletinul, de acum în Turcia
Internaţional marți, 21 mai 2024, 13:50

Doar cu buletinul, de acum în Turcia

Autoritățile turce au publicat marți, 21 mai, în Monitorul Oficial un decret prin care cetățenii români pot să intre în Turcia pentru...

Doar cu buletinul, de acum în Turcia
Premierul Slovaciei a fost rănit într-un incident armat
Internaţional miercuri, 15 mai 2024, 17:18

Premierul Slovaciei a fost rănit într-un incident armat

Premierul Slovaciei, Robert Fico, a fost împușcat în abdomen după o ședință de guvern miercuri, 15 mai 2024, a anunțat presa slovacă.  ...

Premierul Slovaciei a fost rănit într-un incident armat
Un exemplar rar de panda brun, surprins în China
Internaţional luni, 13 mai 2024, 13:25

Un exemplar rar de panda brun, surprins în China

Un panda uriaş brun care trăieşte în sălbăticie a fost surprins de camerele de filmat în Munţii Qinling din provincia Shaanxi, situată în...

Un exemplar rar de panda brun, surprins în China
Internaţional duminică, 12 mai 2024, 13:48

A doua noapte cu aurore boreale

Pentru a doua noapte consecutivă, privitori din lumea întreagă au încercat să surprindă momentele în care aurorele boreale au iluminat cerul,...

A doua noapte cu aurore boreale
Internaţional duminică, 12 mai 2024, 08:05

NEMO a câștigat Eurovision 2024!

Nemo a obţinut 365 de puncte, dar a cucerit şi publicul care i-a adus 226 de puncte, permiţându-i cu 591 de puncte să-l depăşească pe...

NEMO a câștigat Eurovision 2024!
Internaţional sâmbătă, 11 mai 2024, 09:14

O furtună geomagnetică severă lovește Pământul

O furtună geomagnetică severă a lovit pământul în noaptea de vineri spre sâmbătă și va continua pe tot parcursul zilei de sâmbătă, 11...

O furtună geomagnetică severă lovește Pământul
Internaţional joi, 9 mai 2024, 10:46

O stradă din Paris se va numi Lʼavenue Alexeï Navalny

Strada care a fost redenumită se va numi acum Lʼavenue Alexeï Navalny. Sursa citată este Consiliul Arondismentului 16 din Paris.   Consiliul...

O stradă din Paris se va numi Lʼavenue Alexeï Navalny