IdeileHackingWork: Ne iubim, muncim, dar ne temem să ne înmulțim

Observăm cu toții un proces accelerat de îmbătrânire a populației Europei, un fenomen care are și părți bune și părți negative și care afectează direct modul în care definim și construim relațiile dintre angajatori și angajați. Pe de o parte, este evident că speranța de viață a europenilor crește: trăim în medie câțiva ani mai mult decât generațiile anterioare, pe fondul unui nivel mai înalt de calitate a vieții, unui stil de muncă și viață ceva mai sănătos, dar și grație serviciilor medicale și de întreținere a sănătății, tot mai performante.

Articol editat de cristina.rusu, 24 octombrie 2023, 06:00 / actualizat: 22 martie 2024, 14:23

Pe de altă parte, de câteva decenii evoluția demografică a Europei este una negativă. Natalitatea este semnificativ mai mică decât mortalitatea, ceea ce face să fim tot mai puțini și mai bătrâni ca medie de vârstă. România nu face excepție de la acest fenomen, știm bine că ultimul recensământ a arătat că mai suntem doar 19 milioane, nu 22 de milioane câți eram acum câteva decenii. Cu siguranță, trebuie să ne întrebăm de ce facem tot mai puțini copii și, mai ales, care este legătura dintre modul în care muncim și privim relația noastră cu munca și felul în care ne raportăm la nașterea generațiilor următoare.

Foarte mulți dintre cei 1.600 de participanți la un experiment realizat de Daniel Vignoli, profesor de demografie la Universitatea din Florența, au declarat că lipsa unui loc de muncă sau a unei locuințeîn proprietate îi face să simtă că nu pot avea copii. Alți participanți la studiu au dat vina pe creșterea generală a anxietății cu privire la situația din lume și viitor. Un alt studiu recent arată că persoanele cu ocupații cu risc mare de automatizare sunt mai predispuse să amâne să facă copii decât cele cu profesii mai stabile. Toți acești factori de stres ce țin direct sau indirect de mediul profesional îi determină pe tot mai mulți oameni să amâne nașterea unui copil sau să decidă să nu procreeze deloc.

Istoria arată că în timpul unor perioade de șoc economic s-a constatat o scădere temporară a fertilității. Este cumva firesc ca sentimentul unei crize sau incertitudini economice să determine amânarea unei decizii atât de importante precum nașterea unui copil. Dar trăim noi astăzi, de atâtea decenii, într-o criză economică? După prăbușirea sistemului bancar din 2007-2008, rata natalității în Europa și în multe țări din lumea veche democratică nu și-a mai revenit deloc, continuând să scadă chiar și după ce economia a reintrat pe creștere. Înțelegem astfel că nu doar incertitudinea economică de moment are efecte distrugătoare asupra natalității, ci și gradul înalt de stres și anxietate în care trăim în societatea modernă de ceva vreme.

Se spune că trăim în vremuri VUCA, un acronim care înseamnă Vulnerabilitate, Incertitudine, Complexitate și Ambiguitate, patru atribute ale mediului de business contemporan care se răsfrâng automat și asupra contextului social. Viteza cu care se schimbă lucrurile în tehnologie și în economie ne face să nu mai fim atât de siguri de ziua de mâine și să amânăm sau să renunțăm la momentul când devenim părinți.

Schimbările structurale din piața muncii îi forțează pe oameni să se recalifice și să se aventureze profesional în noi domenii, iar energia investită în evoluția profesională este ”furată” din energia pe care ar trebui să o investească în interiorul familiilor. Poate că a venit momentul să înțelegem că, societatea noastră în ansamblu se îndreaptă într-o direcție periculoasă și ar fi cazul să ne uităm la aceste fenomene cu mai multă atenție.

Acum, sacrificăm viitorul societății și familiilor de dragul unui viitor care pare mai stringent și mai imediat, al afacerilor și profesiilor. Dar poate că nu este alegerea corectă și e cazul să discutăm despre o resetare a priorităților, fiindcă ne-am putea pomeni peste ceva vreme bătrâni, singuri și fără sens, cu mulți bani în cont, dar fără vreun moștenitor căruia să-i lăsăm atât averea, cât mai ales înțelepciunea, valorile și emoțiile noastre.

Sper că ți-am fost de folos. Eu sunt Doru Șupeală și îți mulțumesc că urmărești și susții proiectul Hacking Work, avem newsletter, podcast și multe alte produse multimedia, descoperă-le online. Să ne reîntâlnim sănătoși, voioși și mintoși și să mergem la serviciu, nu la scârbiciu.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.