Cluj vs Oradea – de ce nu se pot compara cele două municipii când vine vorba de centuri

Relieful reprezintă principala diferență, care face ca un kilometru de drum la Cluj să fie de trei, patru ori mai costisitor decât în zonele de șes, cum este, de exemplu, la Oradea.

Articol editat de cristina.rusu, 27 septembrie 2023, 12:13 / actualizat: 3 octombrie 2023, 12:29

Primarul Clujului, Emil Boc, apreciază că inclusiv traversarea unor zone de deal, împădurite, creează mai multe probleme decât pe Criș, unde nu există astfel de provocări:

Una este să traversezi Făgetul, alta este să construiești la șes o lucrare de infrastructură rutieră. Complexitatea extraordinară a proiectului reprezintă cea mai mare piedică împotriva proiectului. Paradoxal, un proiect de un miliard de euro are ca piedică tocmai complexitatea lui. (Emil Boc)

Chiar dacă la licitații firmele constructoare au la dispoziție mai mulți bani pentru o șosea realizată într-o zonă de deal, de cele mai multe ori profitul suplimentar nu este proporțional cu nivelul de complexitate al proiectului, în așa fel încât să merite efortul.

Emil Boc consideră că, atâta timp cât există suficiente lucrări din care se poate alege, constructorii vor opta pentru șantiere mai ușoare, care nu pun probleme deosebite:

Sunt foarte multe proiecte de infrastructură în România, din PNRR și din alte surse de finanțare europeană. Firmele preferă să lucreze la șes, unde să nu aibă nici viaducte, nici tuneluri, nici pasaje supraterane, nici inele și noduri de legătură, pentru că e mai simplu să construiești. Când trebuie să faci tuneluri ai nevoie de mașini și dispozitive speciale, care trebuie închiriate, cu antamarea cheltuielilor din timp și atunci, decât să te legi la cap cu greutăți, mai bine faci la șes, pentru că tot ai de lucru. (Emil Boc)

Reacția primarului Emil Boc vine ca urmare a faptului că la Oradea proiectul legării DN1 de Autostrada Transilvania e aproape gata, în timp ce la Cluj abia a început. În plus, licitația pentru loturile 2 și 3 ale centurii metropolitane a fost repetată, pentru că, la prima selecție de oferte, nu s-a prezentat niciun constructor.

Proiectul prevede mai multe poduri, viaducte și tuneluri în zona unde centura traversează pădurea Făget, iar oferta financiară nu acoperea acest efort.

Mai mult, arată primarul Emil Boc, într-o zonă de câmpie, cum este la Oradea, nu există alunecări de teren:

Oriunde înțepi într-un deal al Clujului problemele sunt majore. Avem exemplu cu centura Vâlcele – Apahida, se știe câte greutăți au fost în implementare, tocmai din cauza configurației geologice a terenului, se știe câte probleme au fost în Lomb cu drumul de patru benzi, că a fost nevoie de piloni forati de 16 metri adâncime, ca să putem stabiliza dealul. Evident că nici partea de Făget nu e mai brează decât Feleacul sau Lombul. (Emil Boc)

Chiar dacă construcția durează mai mult, pentru șoseaua de legătură dintre A3 și DN1 pe traseul Cluj-Napoca – Turda lucrările au început și vor fi gata până în 2025. De asemenea, la licitația pentru centura metropolitană, valoarea financiară a fost majorată, iar loturile 2 și 3, al căror cost depășește un miliard de euro, sunt ofertate împreună, pentru ca profitul final să fie mai atrăgător pentru constructori.

Mihai Miclăuș

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.