Expoziția poate fi vizitată până în 17 septembrie între 09:00 și 18:00. Lucruri interesante despre aceste curiozități naturale am aflat de la directorul Grădinii Botanice, Mihai Puscaș:
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 septembrie 2023, 12:40 / actualizat: 11 septembrie 2023, 8:17
Expoziția poate fi vizitată până în 17 septembrie între 09:00 și 18:00. Lucruri interesante despre aceste curiozități naturale am aflat de la directorul Grădinii Botanice, Mihai Puscaș:
Reporter: Plantele carnivore sau insectivore sunt plante inteligente care au reușit să se adapteze la condițiile de mediu foarte aspre. Ele se dezvoltă în medii aride, unde solul este sărac în nutrienți. Există sute de specii de plante carnivore, toate au însă un lucru în comun: le place să se delecteze din când în când cu un țânțar, o furnică, un păianjen sau o muscă. Pe lângă proteine, insectele furnizează plantelor carnivore și alți nutrienți importanți, care le asigură o creștere puternică. Majoritatea plantelor carnivore nu au însă nevoie de acest lucru. Carnivorele, la fel ca alte plante de interior, practică fotosinteza. Aceasta este suficientă pentru supraviețuire. Haideți să aflăm de la Mihai Pușcaș, directorul Grădinii Botanice Alexandru Borza, care sunt plantele carnivore ce pot fi admirate în cadrul expoziției deschisă în serele mici ale Grădinii Botanice, în această perioadă:
Mihai Pușcaș: Avem un grup de plante care sunt poate cele mai interesante dintre cele care sunt insectivore, pentru că au capcane care se închid în timp real. Le vedem cum se închid. Funcționează ca niște capcane. Le și spune capcane pentru urs, pentru că au două părți care se închid. În momentul în care intră o insectă, acești perișori se închid. O specie, Dioneea, din America de Nord, este probabil cea mai spectaculoasă din punctul acesta de vedere, dar avem toate tipurile de capcane care se întâlnesc la acest grup foarte interesant de plante, care sunt plantele carnivore sau insectivore. Ambele denumiri sunt corecte, se pot utiliza. Avem capcane pasive, în sensul că o parte a frunzei se transformă într-un fel de stomac extern în care insectele intră, secretă niște sucuri digestive și vor digera apoi proteinele care se găsesc în aceste insecte și nutrienții vor fi absorbiți de către plante.
Plantele astea trăiesc în niște regiuni în care în solurile respective sunt foarte sărace în nutrienți și apare adaptarea asta excepțională, în care plantele devin prădători. Noi suntem obișnuiți ca animalele să fie prădător, aici avem plante care sunt prădători și efectiv prind insecte, în special insecte, dar și alte organisme mai mici. Să nu ne imaginăm că vor ataca organisme mari, dar, de exemplu, sunt plante cu urne îndeajuns de mari încât o mică broscuță dacă intră acolo, ea va putea să fie digerată de către acestea și ele și iau un supliment de fapt de nutrienți de care au nevoie, nu se hrănesc în sensul în care înțelegem noi la animale, inclusiv la om. Majoritatea sunt din regiuni tropicale. Apoi avem acestea care efectiv sunt active, sunt niște peri senzitivi, în momentul în care insecta atinge acolo ele se închid, vedem cu ochiul liber, se pot face demonstrații cu așa ceva și apoi avem de alte tipuri în care de exemplu unele secretă niște lichide care sunt lipicioase, insectele se pun pe ele și apoi efectiv nu mai pot să plece. Frunza se va rula încetul cu încetul și va digera această insectă.
Avem specii și în flora noastră de plante carnivore și anumitele ”roua cerului” care trăiesc în molhașuri, în tinoave, în mlaștini din acestea, în zonele montane. Avem două specii de ”foaie grasă” – Pinguicula se numesc. Specii din flora autohtonă nu avem în expoziție, din două motive: sunt specii care în general sunt rare și noi nu mergem oricum să recoltăm din natură așa ceva, unele sunt chiar pe listele de protecție și apoi sunt specii care se păstrează mai greu în condițiile noastre, pentru că ele au nevoie inclusiv de o anumită temperatură, de o anumită umiditate, pe care le putem simula puțin mai dificil aici. Avem specii care sunt foarte asemănătoare, care provin din alte regiuni ale globului.
Reporter: Putem să creem acasă o mini-grădină de plante carnivore?
Mihai Pușcaș: Foarte multe din aceste specii necesită condiții un pic mai deosebite și chiar dacă le găsim uneori în magazin să le cumpărăm, nu rezistă întotdeauna foarte bine. Trebuie să fim atenți la umiditatea care există, inclusiv atmosferică, tipul de substrat ș.a.m.d. Dar cei care sunt pasionați, cu informare corectă, pot să aibă mica lor grădină de plante carnivore acasă.
Reporter: Domnule director Mihai Pușcaș, în concluzie: am putea spune că fiecare plantă carnivoră sau insectivoră ce poate fi văzută în această expoziție este o adevărată curiozitate naturală, specializată în arta atragerii și capturării prăzii. Expoziția poate fi vizitată până în 17 septembrie, dar să nu uităm de simfonia de culori și frumusețe a plantelor pe care vizitatorii le pot admira și în această perioadă în Grădina botanică.
Mihai Pușcaș: Într-adevăr, până la căderea brumei avem continuu colecțiile plante floricole care își deschid corolele s pre bucuria ochilor. Acuma, poate cea mai spectaculoasă din acest punct de vedere în afara serelor, este colecția de dalia. Avem o colecție de niște hibiscuși foarte, foarte interesanți, cu niște flori cu diametru care ajung la 20cm, cu niște culori foarte, foarte vii, c olecția de plante anuale care încă este splendidă până la venirea brumei după care urmează u na din perioadele care pentru mine sunt favorite – sunt culorile de toamnă. Î ntrucât avem specii de arbori și arbuști de pe toate meridianele globului, din regiunile temperate, o să avem o varietate de culori care este absolut splendidă. Iar iarna serele sunt frumoase pentru că există foarte multe specii care sunt din emisfera sudică și care pentru ele atunci este vara și încep să înflorească, cum sunt unele specii, de exemplu de orhidee și nu numai. Sunt și alte plante tropicale. Vă dezvălui că o să avem pe sfârșitul lunii tot aici o expoziție de fluturi și după care o să mai urmeze câteva evenimente. Urmăriți pagina de facebook și website-ul Grădinii Botanice pentru că le anunțăm. (Mihai Pușcaș, directorul Grădinii Botanice Alexandru Borza din Cluj-Napoca)
Reporter: Profitați de vremea frumoasă și mergeți să vă bucurați de culorile și frumusețea plantelor!
Text/audio/foto: Rodica Tulbure
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Execuția Centurii Metropolitane a Clujului este în pericol, din cauza disputelor apărute între firmele care formează asocierea câștigătoare a...
Clujenii au respirat aer poluat în 222 de zile anul trecut, arată un studiu realizat de rețeaua comunitară „Strop de Aer”. Analiza,...
Două investiții esențiale pentru Cluj-Napoca și zona metropolitană a municipiului sunt blocate la nivelul licitațiilor. Spitalul Regional de...
Cercul de Grafică este o structură cu tradiție de peste 20 de ani, la Palatul Copiilor din Cluj. Aici, copiii fac performanță și au șansa...