România și obiectivele de deficit: căutarea unui compromis în Europa

Zilele acestea, trei dintre miniştrii cabinetului Ciolacu au prezentat Comisiei Europene un plan realist, care să poată fi aplicat fără a pune presiune asupra economiei şi asupra populaţiei.
Executivul comunitar nu pare să fie convins de această variantă, dar actualul context european ar putea fi favorabil pentru ţara noastră.

Articol editat de Andrei Cretoiu, 30 august 2023, 11:39

Guvernul român a venit la Bruxelles pentru a negocia mai multe măsuri sau planuri, însă cele mai importante sunt reformele structurale și deficitul bugetar. În acest moment, prognoza pentru deficitul bugetar din 2023 este de aproximativ șapte procente, dar ținta era 4,4. România propune o țintă realistă de 5,5 pentru 2023, iar pentru anul viitor vrea să atingă ținta pe care ar fi trebuit să o atingă acum. Însă ținta finală spre care tind toate statele europene este de trei procente în 2024, iar România nu are nici bani și nici timp pentru a ajunge într-un singur an de la deficitul de astăzi, de 7% la cei 3%. P entru a atinge această țintă de 3%, miniștrii români spun că ar putea da peste cap întreaga economie și nivelul de trai. Ca atare, țara noastră propune Comisiei o țintă de trei procente abia în 2025, conform ministrului de finanțe, Marcel Boloș.

Comisia a făcut un calcul rece al tuturor măsurilor propuse chiar acum de Guvernul român, însă nu pare a fi suficient.

Am rămas înțeleși că planul de măsuri fiscale, cel puțin din perspectiva deficitului de finanțare, trebuie să îl completăm cu măsuri adiționale. Noi avem două categorii de probleme: planul nostru de măsuri fiscal-bugetare, până la a fi pus în acord cu ceea ce este în PNRR, mai trebuie să sufere modificări. Aceasta este o primă problemă și a 2-a problemă este că nu acoperim întregul deficit sau întreaga nevoie de finanțare, pentru că avem redus atât reforma privind pensiile generale, cât și reforma salarizării unice. (Marcel Boloș, ministrul de Finanțe)

Însă, același Marcel Boloș afirmă că România nu este singura țară în această situație. Alte 17 țări membre au deficit bugetar excesiv, așa că una dintre soluții ar fi ca executivul european să ajusteze țintele de deficit pentru a pune la dispoziție încă 1 an statelor membre, fără a fragiliza revenirea economică de după cele două crize.
 

Bogdan Isopescu (RRA)

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.