Incluziv: Unităţile protejate: pentru unii sprijin, pentru alţii oportunitate de exploatat

Foto: klimkin/Pixabay

În România, firmele care angajează mai multe persoane cu dizabilităţi se pot înregistra ca unităţi protejate, beneficiind astfel de o serie de înlesniri fiscale. Dar unde există oportunitate, există şi abuz; fundaţia Alături de voi, care gestionează granturile mai multor unităţi protejate, a semnalat recent felul în care e exploatată legislaţia care ar trebui să susţină integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 iulie 2023, 06:00 / actualizat: 25 iulie 2023, 10:23

În România, firmele care angajează mai multe persoane cu dizabilităţi se pot înregistra ca unităţi protejate, beneficiind astfel de o serie de înlesniri fiscale. Dar unde există oportunitate, există şi abuz; fundaţia Alături de voi, care gestionează granturile mai multor unităţi protejate, a semnalat recent felul în care e exploatată legislaţia care ar trebui să susţină integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi.

Conform legislaţiei, firmele cu peste 50 de angajaţi fie că deschid un post pentru o persoană cu dizabilităţi, fie plătesc statului echivalentul unui salariu pentru fiecare persoană cu dizabilităţi pe care ar fi trebuit să o angajeze, dar nu au făcut-o. Sau, ca o a treia opţiune, au posibilitatea de a colabora cu unităţile protejate, care teoretic au investit mai mult în integrare. Se pot înregistra ca unităţi protejate firmele care au peste 30% din angajaţi cu dizabilităţi. Iarăşi teoretic, acestea trebuie să producă ceva, nu doar să ofere servicii de intermediere. Dar unde există o oportunitate, există şi abuz. Fundaţia Alături de voi a studiat registrul unităţilor protejate şi a observat felul lucrativ în care firmele exploatează sistemul. Mădălina Sauciuc gestionează o unitate protejată asociată fundaţiei şi spune că firmelor care angajează în mod real persoane cu dizabilităţi le e greu să funcţioneze în aceste condiţii:

Ceea ce ar trebui să fie un sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi a devenit pentru mulţi o oportunitate de afacere. Sunt foarte multe unităţi protejate care nu produc ceea ce vând, ci intermediază: cumpără din ţări în care produsele sunt mai ieftine, schimbă o etichetă, apoi le comercializează ca şi cum ar fi ale lor, la un preţ foarte mic.Acestea pentru noi reprezintă concurenţă neloială: avem ateliere în care avem angajate 19 persoane cu dizabilităţi; şi e clar că implicând persoane cu dizabilităţi în producţie nu poţi să ai costuri mai mici decât o firmă clasică. Ori rolul acestei legi ar fi să încurajeze clienţii să achiziţioneze produse realizate de persoanele cu dizabilităţi, Mădălina Sauciuc.

În prezent, 376 de firme au fost autorizate ca unităţi protejate în România. Le regăsim cel mai des în domenii cum ar fi fabricarea de papetărie sau de îmbrăcăminte, dar unităţi protejate funcţionează şi în sectorul de telecomunicaţii şi HoReCa. Unităţile protejate au fost desfiinţate în 2017, în parte pentru a preveni exact acest gen de abuz. Ele au fost reînfiinţate în 2021, dar mecanismul de monitorizare nu a devenit mai consistent, spune Mădălina Sauciuc:

Ar trebui ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, atunci când acordă autorizaţia unităţii protejate, să verifice că toate prevederile legii sunt respectate. ANAF-ul ar trebui să verifice că tot ceea ce se vinde este produs acolo. Noi am făcut sesizări, pentru că este public: în Registrul unităţilor protejate de pe site-ul ANPDPD-ului sunt publice cifrele de afaceri ale tuturor unităţilor protejate pe anul trecut. Este foarte vizibil că unităţi protejate cu 3 angajaţi cu dizabilităţi au cifre de afaceri impresionante: 20 de mii, 30 de mii, 40 de mii de euro pe lună per angajat. Noi am sesizat ANPDPD-ul, am sesizat departamentul -Antifraudă din cadrul ANAF şi AJPIS, însă am primit răspunsuri de genul “Nu intră în atribuţiile noastre”, sau “S-au făcut verificări şi era totul în regulă”. Ne spun inclusiv clienţii noştri că primesc oferte de birotică şi papetărie, de echipamente IT, ba chiar de maşini intermediate prin unităţi protejate. Noi le recomandăm clienţilor ca pe site-ul ANPDPD să verifice Registrul unităţilor protejate; să li se ridice un semn de întrebare atunci când observă că primesc o cantitate foarte mare de produse într-un timp foarte scurt, în condiţiile în care unitatea respectivă are 3-4 angajaţi; să meargă să vadă efectiv sediul unităţii protejate, să vadă dacă există acele persoane. Avem clienţi care ne-au spus că au încercat să viziteze sediul unităţii protejate şi au descoperit că adresa era greşită, era efectiv o adresă de bloc. Aceste lucruri afectează unităţile protejate, ori ne străduim să evităm o nouă retragere a acestei legi. Ne-am gândit că ideal ar fi să existe o listă de recomandări pentru clienţii care doresc să facă o achiziţie: să poată intra pe site-ul ANPDPD-ului şi să vadă cum pot să se asigure că achiziţionează produse într-un mod corect şi conform legii. Am trimis o listă cu astfel de recomandări către ANPDPD, încă aşteptăm ca această listă să fie publicată, Mădălina Sauciuc.

Dacă până acum reacţia instituţiei a fost lentă, nu sunt şanse să prindă viteză în perioada următoare, pentru că Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi se află în reorganizare în aceste zile. Preşedintele instituţiei a fost demis cu 3 săptămâni în urmă, pentru că a eşuat într-o altă verificare, aceea a centrelor sociale.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.