Sesam deschide cartea: „De ce plânge mama?”, de Ion D. Sîrbu

Pentru a evada din cotidian, vă recomand să strecurați printre lecturile de vacanță un roman clasic, scris acum mai bine de cincizeci de ani, un roman care, prin grija editorilor, s-a îmbrăcat într-o copertă nouă și vă îndeamnă să-l descoperiți. E vorba de romanul „De ce plânge mama?” al scriitorului român Ion D. Sîrbu. Sub acest titlu intrigant, care practic nu vă lasă să terminați cartea până nu aflați răspunsul, se ascunde o poveste înduioșătoare despre copii și oameni mari, despre dragostea de familie, despre puritatea muntelui și a pădurii, despre devotamentul animalelor și bunătatea omenească. Este romanul unei călătorii care reface itinerariul împăcării și al armoniei familiale, fiind totodată o călătorie spre maturitate, dar și o drumeție în inima munților românești, care ne dezvăluie obiceiuri uitate ale vieții de la sat, legende și minuni ale naturii, în esență, o călătorie interioară presărată cu gesturi de compasiune, omenie și generozitate.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 23 iunie 2023, 06:00 / actualizat: 23 iunie 2023, 10:16

Eroii expediției la care veți lua parte și voi sunt doi frați, Radu și Ligia, aflați în pragul dintre copilărie și adolescență. Romanul începe cu o criză familială: înstrăinarea tatălui, care riscă să ducă la divorțul părinților. Această rătăcire este reprezentată prin metafora lămpii pierdute, așa cum vor afla copiii din vorbele cunoscuților: tatăl fiind miner, pesemne și-a pierdut lampa și nu-și mai găsește drumul. Vacanța de vară a început, dar Ligia și Radu nu se pot bucura ca altădată, pentru că își văd tatăl trist, îngândurat, aspru, învăluit într-o tăcere rece. Mai mult, atitudinea tatălui se răsfrânge și asupra mamei, fiind elementul care declanșează intriga romanului: „De ce plânge mama?” este întrebarea care stă constant pe buzele copiilor, dar și în gândul cititorilor până la finalul cărții. În așteptarea unei rezolvări, mama primește sfatul rudelor și pleacă de acasă, din valea Jiului, înspre Obârșia Lotrului, la unchiul Gavrilă. Rămași cu tatăl lor pe care-l percep schimbat, copiii nu-și găsesc liniștea în absența mamei și se hotărăsc să pornească în căutarea ei. Se sfătuiesc cu baciul Nemeș, care cunoaște munții ca-n palmă și le indică traseul: aproximativ 80 de kilometri pe care să-i străbată urmând drumul cel mai lung, dar și cel mai ușor, drumul care trece prin munții Sebeșului, cu popasuri la Aușel, Șurianu, Oașa, Valea Frumoasei… Având în minte cuvintele lui Emil Racoviță despre „expediție”, citate în revista „Cutezătorii”, cei doi frați îi lasă o scrisoare tatălui, îl iau cu ei pe cățelul Dundi și își echipează bagajul cu alimente și chibrituri, neuitând busola și carnetele de note. În drumul lor, vor fi ajutați și călăuziți de ciobani, pădurari și cabanieri, fie ei bărbați sau femei, oameni simpli de la munte, săritori, grijulii, ospitalieri, care pe deasupra sunt niște povestitori fantastici, înțelepți, depănând legende sau întâmplări din trecutul lor sau al altora.

Dacă vă place muntele, veți fi încântați să-i însoțiți pe cei doi copii prin păduri cu miros de brad, prin văi cu sclipiri de argint, pe poteci care urcă tot mai sus, acolo unde se avântă vulturii. Veți afla că muntele este „o carte scrisă în trei limbi”, apoi cum poți să plantezi o pădure în doar câțiva ani, de ce e bine să cânți în pădure, care e mâncarea lui Făt-Frumos, prin ce se aseamănă oamenii cu ciupercile; veți asculta povestea puiului de căprioară și a clopoțelului, povestea ultimei zâne, transformată în iezer și a flăcăului Șurianu preschimbat în munte, legenda Sălanelor, cei doi munți care i-au avut ca fii pe Solu și Sola; veți înnopta în casa lui Mihail Sadoveanu, vă veți amuza de isprăvile măgarului Andrei, veți înfrunta o furtună și un șarpe, iar la final veți simți emoția regăsirii și căldura îmbrățișării.

Scris cu har și sensibilitate, acest roman cu o puternică tematică, deopotrivă roman de aventură, de familie și de călătorie, vă așteaptă să-l împrumutați de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, în rafturile căreia și-a ocupat locul de curând.

Diana Pop, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.